Pavel Părintele

Cuviosul Mucenic Pavel din Patras, numit Pavel Părintele, a fost egumen la o lavră de pe malul mării din Rait, aflată în ascultarea mănăstirii Sinai. A fost tăiat de sarazini etiopieni împreună cu alți treizeci și doi de părinți. Este pomenit la 14 ianuarie. Cinstirea lui este recentă și locală, la Patras, în Grecia.

Potrivit izvorului grec, a trăit la sfârșitul veacului al III-⁠lea, pe vremea unor împărați numiți Ulentian și Valens, ceea ce nu se potrivește cu veacul, căci Valens este din veacul al IV-⁠lea. Moartea lui de mucenic este amintită în Sinaxarul sfânt, într-⁠o descriere a monahului egiptean Amoniu.

Deși cuviosul mucenic Pavel din Patras era până atunci necunoscut, în 1947 protosinghelul și arhimandritul Eustatie Eustatopulos, mai târziu mitropolit al Gortynei și al Megalopolei, a îngrijit să se tipărească slujba „Sfinților cuvioși mucenici părinți, uciși în Sinai și Rait”, retipărind un text pe care îl aflase într-⁠o carte veche în 1940 în Kefalonia, unde slujea ca profesor. A rânduit și să se zugrăvească o icoană cu inscripția „Cuviosul Mucenic Pavel, cel din Patras Ahaiei”. Icoana a fost zugrăvită în 1952 de pictorul Takis Prionas. Apoi arhimandritul a așezat prăznuirea sfântului în deceniul al șaptelea al veacului, cu prăznuire de obște și Dumnezeiască Liturghie.