Pavel Uspenski

Sfântul Sfințit Mucenic Pavel Uspenski (Pavel Nichitici Uspenski) s-⁠a născut la 21 ianuarie 1874 în satul Romanovo, ținutul Pereslavl, gubernia Vladimir, în familia preotului Nichita Uspenski. A terminat seminarul din Vladimir, s-⁠a întors în satul natal și a slujit ca paraclisier în biserica unde tatăl lui era paroh. La 22 mai 1897 a fost hirotonit preot pentru aceeași biserică. Mai târziu, în vremea prigoanei, a fost mutat la biserica din satul Vașka, apoi, de la 30 septembrie 1936, a slujit la biserica din satul Solomidino, raionul Pereslavl.

Era încă liber când, la 14 octombrie 1937, troica NKVD l-⁠a condamnat la opt ani de lagăr. A fost arestat la 17 octombrie și interogat a doua zi. Anchetatorul a spus că este arestat ca membru al unei organizații bisericești-⁠monarhice antisovietice; el a spus că nu a fost membru al unei asemenea organizații. Nici despre adunările antisovietice sau zvonurile despre război și îndemnurile la părăsirea colhozului nu s-⁠a recunoscut vinovat. La 19 octombrie a fost interogat un membru al consiliului bisericesc, care a semnat o mărturie sugerată de anchetator, potrivit căreia popa Uspenski ar fi predicat de sărbătorile mari împotriva puterii sovietice, ar fi vorbit despre colhozuri ca despre ruina țăranilor și ar fi spus că a sosit vremea antihristului și că trebuie să se pocăiască și să iasă din colhozuri.

Preotul Pavel Uspenski a fost osândit la opt ani de lagăr și a murit după trei luni și jumătate, la 30 ianuarie 1938, fiind îngropat într-⁠un mormânt necunoscut. Este pomenit la 30 ianuarie, la 7 februarie (zi mobilă) în Soborul noilor mucenici și mărturisitori ai Bisericii Ruse și la 5 iunie în Soborul sfinților din Rostov și Iaroslavl, după stilul nou.