Rumwold din Buckingham

Sfântul Rumwold din Buckingham este un sfânt-⁠prunc din Anglia anglo-⁠saxonă, despre care tradiția spune că a trăit numai trei zile, în anul 662. După povestirea vieții sale, a mărturisit credința creștină de îndată ce s-⁠a născut, a cerut Botezul și a rostit o predică înainte de a adormi. Este pomenit la 3 noiembrie.

Viața după tradiție

Singura relatare despre el este o viață latinească din secolul al XI-⁠lea, Vita Sancti Rumwoldi. Aceasta spune că era nepot, prin mamă, al lui Penda, regele păgân al Merciei, și fiul unui rege al Northumbriei. Părinții nu sunt numiți, iar cercetătorii au propus mai multe identificări, dintre care niciuna nu este fără dificultăți.

Mama sa, o creștină evlavioasă, măritată cu un rege păgân, a spus că nu va trăi cu el ca soție până nu primește credința creștină. Regele a primit Botezul, iar ea a rămas însărcinată. Când se apropia nașterea, Penda i-⁠a chemat la el, dar copilul s-⁠a născut pe drum, într-⁠un câmp ce ținea de domeniul regal al Merciei, lângă Kings Sutton, în Northamptonshire.

Povestea spune că, de îndată ce s-⁠a născut, pruncul a strigat de trei ori că este creștin. Apoi a cerut să fie botezat și să primească numele Rumwold. A fost botezat în biserica din apropiere de episcopul Widerin, a rostit o predică, și-⁠a prevestit moartea și a spus că vrea să fie îngropat la Buckingham.

Cinstirea

În câmpul unde s-⁠a născut a fost ridicată o capelă. Biserica din Kings Sutton păstrează o cristelniță veche, despre care se spune că ar fi cea în care a fost botezat. Datina leagă de numele lui două izvoare sfinte, unul lângă Kings Sutton, altul la Buckingham, unde au stat moaștele sale. Bisericile închinate lui urmează în bună parte misiunea Sfântului Wilfrid și se găseau până în Yorkshire de Nord, Lincoln, Essex și Dorset. Cel puțin patru dintre ele dăinuie, între care cea din Pentridge, în Dorset.

La mănăstirea Boxley din Kent se păstra în Evul Mediu o statuie a lui, mică și atât de ușoară încât o putea ridica și un copil, dar care uneori devenea atât de grea încât nici oamenii puternici n-⁠o mișcau. Se credea că o poate ridica numai cine nu păcătuise niciodată. La desființarea mănăstirilor din Anglia s-⁠a descoperit că statuia era ținută sau eliberată cu un cui de lemn, mânuit în ascuns de cineva.

În 2005 o placă comemorativă a fost așezată pe fosta biserică Sfântul Rumwold din Lincoln, iar străzi purtând numele lui se află la Lincoln și Buckingham. Numele lui este scris și Rumbold, Rumwald ori Rumbald, și nu trebuie confundat cu Sfântul Rumold din Mechelen.