Libertin din Agrigento

Sfântul Libertin (Libertinus) este cinstit ca mucenic și ca întâiul episcop al Agrigentului, în Sicilia. Este pomenit la 3 noiembrie. Izvoarele noastre îl arată cu o cinstire veche în Agrigento, nu cu o glorificare ortodoxă separată. Datele nașterii și morții din fișă, 1 și 200, nu au sens, iar izvoarele spun că nu există date sigure despre viața lui; cel mai vechi izvor a fost scris nu mai devreme de secolul al V-⁠lea.

După tradiție, Libertin a fost trimis la Agrigento de apostolul Petru ca să propovăduiască Evanghelia și să creștineze cetatea în secolul I. Totuși, este posibil ca el să fi trăit mai târziu, în secolul al III-⁠lea, și să fi fost mucenicit în prigoana lui Deciu sau a lui Dioclețian; el pare să fi fost contemporan cu Sfântul Marcian, întâiul episcop al Siracuzei, ceea ce ajută la datare. Tradiția spune că predica lui a fost atât de rodnică, încât a stârnit nemulțumirea autorităților romane, care l-⁠au arestat și i-⁠au cerut să se lepede de credința creștină. După refuz, Libertin a primit mucenicia împreună cu Sfântul Pelerin, pe muntele Crotaleo, al cărui loc nu se știe; se spune că a fost ucis fie cu pietre, fie cu sabia.

A făcut minuni și a zidit o biserică, poate pe locul catedralei de azi din Agrigento. Se povestește că, înainte să moară, a rostit un vers latin: „Popor nedrept, norod vinovat, nu-⁠mi vei vedea oasele”. Poarta de nord a orașului, Bibbirria, s-⁠ar trage dintr-⁠o stricare a ultimelor lui cuvinte; mai probabil însă numele vine din arabă și înseamnă „Poarta vânturilor” (Bab er rijah). După Giuseppe Fumagalli, aceste versuri erau o vorbă obișnuită în comunitățile care nu aveau moaștele ocrotitorului lor.

La mormântul lui s-⁠au petrecut, după tradiție, numeroase minuni în anii de după moarte. O cinstire a lui a existat de timpuriu în Agrigento. În viața Sfântului Grigorie din Agrigento, scrisă de Leontie, se spune că Biserica din Agrigento avea la Palermo o casă numită după Libertin. Libertin a fost chemat în ajutor în 1625, în timpul unei ciume care a lovit Agrigentul.