Sava de la Peșteri

Cuviosul Sava de la Peșteri, numit Plăcutul lui Dumnezeu (Savva Pecerski Bogougodnik), a fost monah al Mănăstirii Peșterilor din Kiev, în secolul al XIII-⁠lea (după izvorul ucrainean, al XII-⁠lea sau al XIII-⁠lea), făcător de minuni. Este pomenit (după calendarul nou) în a doua duminică a Postului Mare, în Soborul tuturor cuvioșilor părinți din Peșteri și al tuturor sfinților străluciți în Rusia Mică; la 7 mai (24 aprilie după calendarul vechi), în ziua Sfântului Mucenic Sava Stratilat, când i se face de mult pomenire aparte; și la 11 octombrie (28 septembrie vechi), în Soborul cuvioșilor părinți din Peșterile Apropiate.

S-⁠a nevoit în Peșterile Apropiate ale Mănăstirii Peșterilor din Kiev. S-⁠au păstrat puține date despre viața și nevoințele lui. Viața lui nu este descrisă în Patericul Peșterilor din Kiev din 1661 al arhimandritului Inochentie (Gizel). În cartea monahului din lavră Atanasie Kalnofoiski, „Teraturghima”, tipărită în 1638, pe harta Peșterilor Apropiate el este pomenit ca „sfântul monah Sava făcătorul de minuni”, iar în 1661 și 1703 ca „Sava făcătorul de minuni”. Izvorul ucrainean spune că a venit în mănăstire într-⁠o vârstă foarte fragedă, a împlinit cu strășnicie toate poruncile lui Hristos și a trecut la Domnul în vârstă de 17 până la 18 ani. Moaștele lui nestricate se află în Peșterile Apropiate (ale Sfântului Antonie) ale lavrei; pe harta-⁠schemă din 2004 a Peșterilor Apropiate sunt însemnate sub numărul 19. Se păstrează un tropar și un condac comune pentru Cuviosul Alexie Zăvorâtul și Cuviosul Sava de la Peșteri.