Serapion

Sfântul Ierarh Serapion a fost mitropolit de Sarai și Podon, cu reședința la Krutițî, în Moscova, în prima jumătate a veacului al XVII-⁠lea. Biserica Rusă îl cinstește între sfinții din ținutul Tverului, unde s-⁠a născut și unde și-⁠a încheiat viața.

S-⁠a născut la Kașin, în familia protoiereului catedralei, Sava Maximovici Sîsoev, și a Ștefanidei, care s-⁠a călugărit mai târziu cu numele Filonida. Despre anii lui de tinerețe nu s-⁠au păstrat știri. A primit tunderea în monahism în mănăstirea Sfintei Treimi de la Kaliazin, pe Volga.

Din 1628 a fost arhimandrit al mănăstirii Mântuitorului Andronikov din Moscova, iar din 1634 al mănăstirii Nașterii Maicii Domnului din Vladimir. La 1 ianuarie 1637 a fost hirotonit episcop de Krutițî, cu rang de mitropolit. Scaunul purta numele Saraiului și al Podonului pentru că la început își avusese reședința la Sarai, capitala Hoardei de Aur, de unde a fost mutat mai târziu la Krutițî.

După moartea patriarhului Ioasaf I, la sfârșitul anului 1640, mitropolitul Serapion a cârmuit treburile Bisericii Ruse până în martie 1642. Atunci a luat parte la alegerea și întronizarea noului patriarh, Iosif. În 1645 a fost de față la încoronarea țarului Alexei Mihailovici.

La adânci bătrânețe s-⁠a retras în mănăstirea de la Kaliazin, unde începuse viața monahală, și acolo a trecut la Domnul în luna mai. Izvoarele dau ca an al morții fie 1652, fie 1653. A fost îngropat în pridvorul bisericii Sfintei Treimi a mănăstirii.

Lângă mormântul lui de piatră albă a fost așezat un chip al său în mărime firească, în veșminte arhierești. După tradiție, acesta a fost făcut cu cheltuiala unui negustor din Sankt Petersburg, căruia sfântul i se arătase în timpul unei boli și i-⁠a cerut să-⁠i zugrăvească chipul. Icoana a fost adusă la mănăstire în 1779, iar cercetătorii leagă de acest an începuturile cinstirii lui ca sfânt.

Este pomenit la 2 mai, ziua trecerii lui la Domnul, și în Soborul sfinților din Tver.