Sicar

Sfântul Sicar din Brantôme (numit și Sicar din Betleem) este un copil sfânt, cinstit din vremea lui Carol cel Mare drept una dintre victimele uciderii pruncilor din Betleem de către Irod cel Mare, la nașterea Mântuitorului. Rămășițele lui se păstrează în abația Saint-⁠Pierre din Brantôme, în Dordogne, Franța. Este cinstit doar în Brantôme și în jur.

Tradiția spune că Sfânta Elena a adus moaștele din Țara Sfântă în anul 328, iar Carol cel Mare le-⁠ar fi dăruit abației din Brantôme, în anul 769. Ele stau într-⁠o racla mică, de sticlă și bronz, fixată pe peretele bisericii. Autenticitatea lor este însă pusă la îndoială: oasele pot fi ale unui copil numit după un episcop din Laon, iar inscripția mormântului, închinată unui „nevinovat”, a putut duce la cinstirea lui ca prunc ucis de Irod. Sabine Baring-⁠Gould se întreba cum a primit pruncul unei mame evreice un nume latin; numele Sicarius înseamnă „ucigaș”. O fântână de lângă mănăstire îi poartă numele. Este pomenit la 2 mai, după calendarul apusean. Cinstire locală, fără canonizare sinodală.