Talaleu

Sfântul Mucenic Talaleu a fost doctor, mucenic al Bisericii, care a pătimit pentru Hristos în vremea împăratului Numerian, în veacul al III-⁠lea. Era din Egeea, în Cilicia. Biserica îl pomenește la 20 mai, după calendarul vechi (2 iunie pe stilul nou).

Tatăl lui se numea Verucie, iar mama Romilia. A suferit pentru Hristos la optsprezece ani. Când și-⁠a mărturisit credința în Hristos înaintea judecătorului chinuitor, acesta a poruncit celor doi călăi, Alexandru și Asterie, să-⁠i străpungă genunchii cu un burghiu, să-⁠i petreacă o funie prin oasele străpunse și să-⁠l spânzure de un copac. Se spune în tradiția creștină că puterea nevăzută a lui Dumnezeu le-⁠a luat călăilor vederea, așa încât, în loc de Talaleu, ei au străpuns o scândură și au atârnat-⁠o în copac. Aflând, chinuitorul a crezut că ei au făcut aceasta cu știință și a poruncit să fie bătuți. Atunci Alexandru și Asterie au strigat: „Viu este Domnul, de acum și noi ne facem creștini, credem în Hristos și pătimim pentru El.” Auzind aceasta, chinuitorul a poruncit să fie tăiați cu sabia.

Se spune apoi că însuși chinuitorul a luat burghiul ca să-⁠i străpungă el genunchii lui Talaleu, dar i s-⁠au uscat mâinile și a trebuit să-⁠l roage pe Talaleu să-⁠l mântuiască, ceea ce sfântul a și făcut. Se mai povestește că a fost aruncat în apă, dar s-⁠a arătat viu înaintea chinuitorului, iar când a fost aruncat fiarelor, fiarele i-⁠au lins picioarele și se gudurau în jurul lui. În cele din urmă a fost tăiat cu sabia, în anul 284.