Tecla din Salerno

Sfânta Cuvioasă Muceniță Tecla din Salerno, fecioară, a pătimit împreună cu Sfintele Arhelaia și Susana. Ele s-⁠au mântuit într-⁠o mică mănăstire de lângă Roma. În vremea prigoanei lui Dioclețian (284 până la 305), sfintele fecioare s-⁠au îmbrăcat în haine bărbătești, și-⁠au tuns părul și s-⁠au retras în provincia italiană Campania. Așezându-⁠se într-⁠un loc ferit, au continuat să se nevoiască în post și rugăciune. Primind de la Dumnezeu darul vindecării, îi tămăduiau pe localnici și aduceau mulți păgâni la Hristos.

Aflând de ele, dregătorul ținutului, Leonțiu, a poruncit să fie aduse în cetatea Salerno. A amenințat-⁠o pe Sfânta Arhelaia că o va da spre necinstire și moarte dacă nu aduce jertfă idolilor. Cu tare nădejde în ajutorul lui Dumnezeu, sfânta a refuzat să se supună și a mustrat nebunia celor ce se închină unor idoli lipsiți de suflet. Atunci dregătorul a poruncit să fie dată spre sfâșiere leilor flămânzi, dar fiarele s-⁠au așezat ascultătoare la picioarele ei. Mâniat, a poruncit să fie uciși leii, iar fecioarele să fie închise în temniță.

A doua zi dimineață, atârnând-⁠o, chinuitorii au început s-⁠o zgârie pe coaste cu unelte de fier și să toarne smoală încinsă pe răni. Sfânta se ruga cu glas tare, și deodată a apărut asupra ei o strălucire și s-⁠a auzit un glas: „Nu te teme, Eu sunt cu tine”. Puterea lui Dumnezeu a ocrotit-⁠o: când au vrut s-⁠o zdrobească cu o piatră uriașă, un înger a împins piatra în altă parte și ea i-⁠a strivit pe chinuitori. Judecătorul a poruncit ostașilor să taie capetele fecioarelor, dar ostașii nu îndrăzneau să ridice mâna asupra sfintelor. Atunci Arhelaia, Tecla și Susana au spus ostașilor: „Dacă nu împliniți porunca, nu veți avea cinste împreună cu noi”. Sfintele mucenițe au fost decapitate, în anul 293. Tecla se pomenește la 19 iunie (stil nou). Povestea lor a fost scrisă și de Sfântul Dimitrie al Rostovului.