Tecusa din Ancira

Sfânta Muceniță Tecusa din Ancira, fecioară, a fost cea mai în vârstă dintre cele șapte fecioare mucenițe din Ancira, în Galatia, care au murit pentru Hristos la începutul secolului al IV-⁠lea, împreună cu Sfântul Mucenic Teodot. Tecusa era mătușa lui Teodot. Cele șapte, Tecusa, Faina, Claudia, Matrona, Iulia, Alexandra și Eufrasia, își închinaseră viața lui Dumnezeu din tinerețe, trăiseră în rugăciune, post și fapte bune și ajunseseră toate la adânci bătrâneți.

Pe vremea prigoanei lui Diocletian (284-305) a venit la Ancira dregătorul Teotecn, cunoscut pentru cruzimea lui. Fecioarele, aduse la judecată ca creștine, și-⁠au mărturisit credința cu îndrăzneală și au fost chinuite, dar nu s-⁠au clintit. Atunci dregătorul le-⁠a dat unor tineri fără rușine, ca să le necinstească. Sfintele s-⁠au rugat cu fierbințeală, iar Tecusa și-⁠a dat jos vălul și le-⁠a arătat tinerilor părul ei cărunt. Tinerii s-⁠au rușinat, au plâns și au plecat. Dregătorul a poruncit apoi ca ele să ia parte la „spălarea idolilor”, cum făceau preotesele păgâne, dar fecioarele au refuzat din nou și au fost osândite la moarte. Cu câte o piatră grea legată de gât, toate șapte au fost înecate într-⁠un lac.

În noaptea următoare Tecusa i s-⁠a arătat în vis lui Teodot și i-⁠a cerut să scoată trupurile lor și să le îngroape creștinește. Teodot s-⁠a dus la lac cu prietenul său Polihronie și cu alți creștini, iar drumul le-⁠a fost luminat de o candelă aprinsă. Păzitorii puși de păgâni la mal au fugit înspăimântați la arătarea Sfântului Mucenic Sosandru, iar vântul a împins apa spre celălalt mal. Creștinii au luat trupurile sfintelor și le-⁠au dus la biserică, unde au fost îngropate. Aflând de aceasta, dregătorul s-⁠a mâniat și a pus să fie prinși și chinuiți creștinii. Polihronie, neputând îndura chinurile, l-⁠a numit pe Teodot ca vinovat. Teodot a fost chinuit îndelung și apoi i s-⁠a tăiat capul, iar preotul Fronton i-⁠a luat trupul și l-⁠a așezat în locul pe care sfântul îl alesese, ridicând mai târziu acolo o biserică. Povestea suferințelor lor a fost scrisă de Nil, martor al celor întâmplate.

Sfânta Tecusa este pomenită la 31 mai (18 mai, stil vechi) și la 19 noiembrie.