Teodor de Murom

Sfântul Binecredincios Cneaz Teodor de Murom a fost fiul Sfântului Binecredincios Cneaz Constantin și frate al Sfântului Binecredincios Cneaz Mihail. Cei trei sunt cinstiți ca făcători de minuni ai Muromului.

Constantin (Iaroslav Sviatoslavici) se trăgea din Sfântul Vladimir, întocmai cu apostolii. A cerut de la tatăl său, cneazul Sviatoslav de Cernigov, cetatea Murom, locuită de păgâni, ca să lumineze acea țară cu lumina credinței creștine. Pe fiul său Mihail l-⁠a trimis ca sol la muromeni, dar păgânii l-⁠au ucis. Când Constantin s-⁠a apropiat de cetate cu ceata lui, locuitorii s-⁠au smerit și l-⁠au primit. Fără să-⁠i silească pe păgâni să primească credința lui Hristos, el nu a lăsat gândul luminării lor și a ridicat mai întâi o biserică a Bunei Vestiri pe locul uciderii lui Mihail, apoi o alta, a Sfinților Boris și Gleb. Odată, o mulțime de păgâni înfuriați s-⁠a apropiat de casa cneazului, amenințându-⁠l cu moartea. După rugăciune, cneazul a ieșit cu curaj la mulțime, ținând icoana Maicii Domnului. Aceasta i-⁠a uimit atât de tare pe păgâni, încât ei înșiși au vrut să se boteze. Botezul muromenilor s-⁠a săvârșit solemn, cu aceleași rânduieli ca la Kiev, în vremea Sfântului Vladimir. În răspândirea credinței lui Hristos, Constantin a fost ajutat cu râvnă de fiul său, cneazul Teodor. Pagina de calendar dă anul 1129 ca an al morții lui Constantin, dar anii dați pentru aceste întâmplări nu se potrivesc între ei, așa că îi lăsăm deoparte; el a fost îngropat în biserica Bunei Vestiri, lângă fiii săi Mihail și Teodor.

Mai târziu, rudă a cneazului Constantin, binecredinciosul cneaz Gheorghe Iaroslavici a refăcut biserica Bunei Vestiri, iar de atunci Domnul i-⁠a proslăvit pe sfinții cneji, căci la mormintele lor au început să se săvârșească minuni. După mulți ani, în 1553, țarul Ioan Vasilievici, pornind în războiul cu tătarii spre Kazan, a trecut prin Murom și a stat aici două săptămâni. A făcut moliftă la mormintele sfinților făcători de minuni și a făgăduit să ridice o biserică de piatră. Când s-⁠au săpat șanțurile, au găsit moaștele sfinților cneji întregi și neatinse. După terminarea bisericii, într-⁠o nișă din zid s-⁠a făcut un loc special unde au fost așezate moaștele. Țarul Ioan Vasilievici a poruncit episcopului de Reazan Gurie să sfințească biserica nou ridicată și a trimis felurite odoare bisericești. S-⁠a întemeiat o mănăstire și praznicul s-⁠a ținut cu fast.

Teodor se pomenește la 3 iunie (stil nou), împreună cu tatăl și fratele lui, și în Soborul sfinților din Reazan, la 23 iunie. Povestea lor a fost scrisă și de Sfântul Dimitrie al Rostovului.