Teodor de Vârșeț

Sfântul Sfințit Mucenic Teodor, episcop al Vârșețului, a fost episcop sârb ortodox al Vârșețului și căpetenia răscoalei din Banat împotriva ocupației otomane, în 1594, și a murit în acel an. Biserica Ortodoxă Sârbă îl pomenește la 16 mai după calendarul vechi (29 mai pe stilul nou). Vârșețul îl sărbătorește ca ocrotitor, ca slavă a cetății.

În mijlocul Războiului celor Cincisprezece Ani (1593-1606), după tratative cu Sigismund Báthory, Teodor a pregătit răscoala împreună cu Sava Ban și cu voievodul Velja Mironić. Răscoala a izbutit să elibereze satele Banatului, cu Vârșețul. Răsculații sârbi purtau ca steaguri de luptă chipuri ale Sfântului Sava, care să-⁠i întărească în luptă. Pașa Sinan de Timișoara l-⁠a prins pe Teodor și l-⁠a pus să fie jupuit și ars de viu. Un izvor spune doar că a fost jupuit de viu într-⁠un chip foarte crud. În același an, ca răspuns la răscoală, moaștele Sfântului Sava au fost arse pe dealul Vračar, din porunca lui Sinan Pașa, care lupta împotriva răsculaților.

Teodor a fost proclamat sfânt al Bisericii Ortodoxe Sârbe, ca „Sfântul Sfințit Mucenic Teodor, episcop al Vârșețului”. Izvoarele nu se potrivesc asupra zilei canonizării: după unul, la 29 mai 1994, după altul, la 26 mai 1994, în anul în care s-⁠au împlinit patru sute de ani de la pătimirea lui și de la arderea moaștelor Sfântului Sava.