Sfântul Ierarh
Vicentie Krdžić
Mitropolitul Skopjei
Al treilea mitropolit sârb al Skopjei, căzut victimă bulgarilor la sfârșitul anului 1915.
Viața
Sfântul Sfințit Mucenic Vicențiu (Vićentije) Krdžić, în lume Vasilije Krdžić, a fost al treilea mitropolit sârb al Skopjei după desființarea Patriarhiei de Peć. S-a născut la 30 ianuarie 1853 la Ušće, în Serbia, și a fost ucis de bulgari la sfârșitul anului 1915. Biserica Ortodoxă Sârbă l-a proslăvit ca sfânt în 2017, împreună cu egumenul Vladimir Protić, ca sfinți sfințiți mucenici. Izvorul englez dă pomenirea la 16 mai (stil vechi) și 25 mai (stil nou); cele două date nu se potrivesc între ele după diferența obișnuită de treisprezece zile, deci ziua trebuie verificată în calendarul sârb.
Viața monahală
A făcut școala primară la Mănăstirea Studenica și seminarul la Belgrad. S-a călugărit la Studenica la 16 septembrie 1873, iar la 16 decembrie același an a fost hirotonit diacon de episcopul de Žiča (Užice) Vicențiu Krasojević, al cărui diacon de curte a fost doi ani. A fost hirotonit preot la 8 septembrie 1875 și a rămas la Studenica până în 1885. În 1887 episcopul de Žiča Nicanor Ružičić l-a făcut egumen. Până în 1890 (după izvorul bulgar), sau până în 1900 (după cel sârb), a fost stareț al Mănăstirii Sfintei Treimi și Întâmpinării Domnului de la Ovčar. În 1894 a primit rangul de arhimandrit (izvorul bulgar dă o dată anterioară, 1884, pentru o altă ofikie, dar numește tot 1894 hirotonia în arhimandrit de către episcopul Sava Barać). Din 1900 a fost la Hilandar ca bătrân de sobor, trimis de guvernul sârb cu alți trei monahi pentru a încerca să rezolve problemele mănăstirii.
Episcop al Skopjei
După moartea episcopului Sevastian Debeljković în 1905, care nu a ajuns niciodată la Skopje, a fost ales și hirotonit în Constantinopol episcop al Skopjei, la 15 octombrie 1905, în catedrala patriarhală Sfântul Gheorghe, de mitropolitul Atanasie al Chizicului, împreună cu mitropoliții Gherasim al Pisidiei și Constantin de Ganos și Hora. A fost al treilea episcop sârb după desființarea Patriarhiei de Peć. În timpul păstoririi lui a continuat o lucrare bisericească, națională și de învățământ intensă în Macedonia. Deși amenințarea terorii bulgare era mereu prezentă, tot mai mulți oameni din Macedonia se întorceau la Biserica Sârbă, părăsind Exarhatul Bulgar. Vicențiu a avut un rol de frunte în coordonarea acțiunii cetelor sârbe din Macedonia, în lupta cu cetele bulgare ale VMRO.
În 1907, între organizatorii acțiunii cetelor sârbe s-a produs o împărțire în două curente, cel consular și cel mitropolitan. Vicențiu a fost în fruntea celui mitropolitan și a încercat să preia cu totul conducerea organizației revoluționare și a învățământului în Macedonia, pe care până atunci le conduceau consulii sârbi. Curentul mitropolitan avea sprijinul presei de opoziție din Serbia, iar într-un chip asemănător episcopul de Raška și Prizren Nicifor Perić se opunea diplomației sârbe. Spre sfârșitul lui 1907, curentul consular a învins: au fost mutați mai mulți învățători apropiați de Vicențiu, iar legătura dintre el și Nicifor Perić a fost împiedicată.
Sfârșitul
La sfârșitul anului 1915 Bulgaria a intrat în Primul Război Mondial de partea dușmanilor Serbiei, armata sârbă s-a retras, iar Serbia a fost ocupată de germani, austro-ungari și bulgari. Vicențiu s-a retras la Prizren, unde a fost arestat de bulgari și trimis spre Bulgaria. Pe drumul de la Ferizaj (Uroševac) la Gjilan (Gnjilane) a fost jefuit și ucis, deși era însoțit de pază bulgară. Izvoarele nu se potrivesc asupra amănuntelor: cel englez spune doar că a fost ucis; cel sârb că a fost jefuit și ars de viu; cel bulgar că a fost jefuit și ucis împreună cu diaconul său Cvetko. Trupul nu i-a fost găsit niciodată, dar se spune că a fost ars după ucidere. Unele surse englezești dau și Belgradul drept loc al morții, ceea ce nu se potrivește cu restul relatărilor. Eparhia a fost condusă până în 1918 de Neofit al Skopjei, mitropolit al Exarhatului alungat în 1913. A douăzeci și cincea aniversare a morții lui a fost marcată la 15 decembrie 1940. Din 2017 Biserica Ortodoxă Sârbă îl pomenește, laolaltă cu o altă victimă a bulgarilor, egumenul Vladimir Protić (1843-1915), ca sfinți sfințiți mucenici.
Prăznuiți în aceeași zi 16 mai
Brendan din ClonfertSfântul Cuvios · Egumen irlandez16 mai
VitSfântul Mucenic · Din Sicilia16 mai
Nicolae MisticulSfântul Ierarh · Patriarhul Constantinopolului16 mai
Alexandru al IerusalimuluiSfântul Sfințit Mucenic · Episcopul Ierusalimului16 maiTeodor cel SfințitSfântul Cuvios · Urmașul Sfântului Pahomie16 mai
Onorat de AmiensSfântul Ierarh · Episcopul Amiens-ului16 mai
Pelerin de AuxerreSfântul Sfințit Mucenic · Primul episcop de Auxerre16 mai
Vucașin MandrapaSfântul Nou Mucenic · Bătrân din Klepci16 mai
PosidonieSfântul Ierarh16 mai
Efrem de la PerecomSfântul Cuvios · Întemeietorul Mănăstirii Perecom16 mai
Muza din RomaSfânta Cuvioasă · Fecioară din Roma16 mai
Teodor de VârșețSfântul Sfințit Mucenic · Episcopul Vârșețului16 mai