Teosevie din Arsinoe

Sfântul Teosevie din Arsinoe a fost un păstor cuvios din Cipru, născut la sfârșitul secolului al IV-⁠lea în satul Melandra, aproape de vechea Arsinoe (astăzi Polis Chrysochous), în ținutul Pafos. Biserica îl cinstește la 12 octombrie (stil nou, în Biserica Ciprului) ca sfânt cuvios, iar viața lui este una de rugăciune ascunsă și de blândețe.

Părinții lui, Mihail și Ana, erau oameni credincioși. Fratele său, Arcadie, a plecat să studieze la Constantinopol și a ajuns episcop al Arsinoei, fiind pomenit la 29 august. Teosevie a rămas acasă și a păstorit oile familiei, iar pe munte, într-⁠un loc liniștit, avea răgaz pentru rugăciune și pentru citirea Cuvântului lui Dumnezeu. Se hrănea doar cât să trăiască și împărțea sărăcilor pâinea pe care o păstra din post; când nu găsea pe nimeni, o frământa în fărâmituri pentru păsări. Se ruga în taină într-⁠o peșteră aflată la câțiva kilometri de Melandra.

La vârsta potrivită s-⁠a căsătorit cu o fată credincioasă din satul vecin Filusa, dar, înțelegându-⁠se cu soția lui, au trăit în feciorie, ca frate și soră.

După mulți ani, printr-⁠o descoperire dumnezeiască, a aflat că sfârșitul vieții se apropie. Și-⁠a chemat soția, i-⁠a spus că pleacă să pască oile mai departe și a îndemnat-⁠o să-⁠și păzească sufletul treaz și feciorelnic până la sfârșit. A mers apoi o ultimă dată cu turma, iar după câteva zile s-⁠a retras în peștera iubită și, după rugăciune, și-⁠a dat sufletul în mâinile lui Dumnezeu, la 12 octombrie, fără ca vreun om să fie de față.

Câinele său a rămas de pază la gura peșterii. După câteva zile a adunat oile și le-⁠a dus acasă, apoi s-⁠a întors în grabă și, când rudele au venit să-⁠l caute, i-⁠a condus la peșteră. Trupul sfântului a fost găsit rămas întreg și plin de bună mireasmă, după cum scrie Sfântul Neofit Închisul într-⁠o laudă a lui. Fiindcă se făcuse întuneric, familia a rămas să privegheze. În noapte, sfântul i s-⁠a arătat tatălui său în vis și i-⁠a cerut să nu-⁠l ia de acolo, ci să-⁠l îngroape în acel loc și să ridice o biserică în numele lui, spre mulțumire adusă lui Dumnezeu. Așa s-⁠a făcut.

Se spune că a vindecat mulți orbi și surzi. Odată, doi păstori au jefuit biserica lui, dar și-⁠au mărturisit păcatul, au înapoiat ce luaseră și au primit iertare. În popor numele lui apare și sub formele Sesefis, Efsechis sau Eusevis. În Cipru se mai văd rămășițe ale unor biserici închinate lui, în Filusa și lângă Kritou Terra, iar numele locurilor din împrejurimi îi păstrează amintirea.