Teotih din Antinoe

Sfântul Mucenic Teotih din Antinoe a pătimit pentru credință în Egipt, în cetatea Antinoe, în vremea împăratului Dioclețian (284-305), împreună cu sfinții mucenici Filimon, Apolonie și Arian.

Arian, înainte de convertirea la credința lui Hristos, fusese prigonitor al creștinilor, între care și al mucenicilor Apolonie și Filimon. Mai întâi, mucenicul Apolonie, temându-⁠se de suferințele ce-⁠l așteptau, l-⁠a rugat pe muzicantul păgân Filimon să se îmbrace în hainele lui și să aducă în locul lui jertfă idolilor. Dar Sfântul Filimon, pe neașteptate, s-⁠a mărturisit creștin în fața păgânilor. Sfântul Apolonie s-⁠a căit și a mărturisit și el pe Hristos. După chinuri, amândoi mucenicii au fost uciși. Chinuitorul lor, Arian, și-⁠a vindecat un ochi rănit cu țărâna luată de pe mormântul lui Filimon, s-⁠a căit, s-⁠a întors la credința creștină și a primit botezul cu toată casa și cu gărzile sale de corp. Din dragoste pentru Hristos, au mers de bunăvoie la chinuri și au fost dați morții. Între gărzile de corp, cel mai mare era mucenicul Teotih, pomenit împreună cu ceilalți sfinți.

Mucenicii Filimon și Apolonie au murit la 16 martie 286, iar mucenicii Arian și Teotih la 4 martie 287. Sfinții sunt pomeniți la 27 decembrie.