Vaptos din Antiohia Pisidiei

Sfântul Mucenic Vaptos din Antiohia Pisidiei este pomenit în istoria Sfântului Sfințit Mucenic Haralambie, episcopul Magneziei, și a mucenicului Porfirie. Cei trei și încă trei mucenițe au pătimit în anul 202. Haralambie, episcop în orașul Magnezia din Tesalia, în nord-⁠estul Greciei, răspândea cu izbândă credința în Hristos. Vestea predicii lui a ajuns la dregătorul Lucian și la comandantul Lucius, din a căror poruncă sfântul a fost prins și adus la judecată, unde a mărturisit tare credința și a refuzat să jertfească idolilor. Deși episcopul era în vârstă (avea o sută treisprezece ani), a fost supus la chinuri grozave: i-⁠au sfâșiat trupul cu cârlige de fier până i-⁠au luat pielea de pe tot corpul. Sfântul se adresa chinuitorilor: „Vă mulțumesc, frați, mi-⁠ați înnoit duhul”.

Văzând răbdarea și blândețea bătrânului, doi ostași, Porfirie și Vaptos, au mărturisit deschis pe Hristos și au fost uciși îndată cu sabia. Trei femei prezente la suferința episcopului au început și ele să-⁠L slăvească pe Hristos și au fost chinuite la moarte. Lucius, mâniat, a apucat el însuși uneltele de chin, dar îi s-⁠au paralizat deodată mâinile, ca tăiate cu sabia. Dregătorul s-⁠a apropiat de locul chinului și a scuipat pe sfânt, iar capul lui s-⁠a răsucit îndată pe dos. Atunci Lucius a început să-⁠l roage pe sfânt de iertare și, la rugăciunea lui, cei doi chinuitori s-⁠au vindecat. Mulți martori au crezut în Hristos, între ei și Lucius, care a căzut la picioarele bătrânului cerând iertare.

Lucian a trimis vestea împăratului Septimiu Sever (193-211), care se afla atunci la Antiohia Pisidiei, în vestul Asiei Mici. Împăratul a poruncit să fie adus Haralambie, ceea ce s-⁠a făcut cu o cruzime nemaivăzută: sfântul a fost târât cu o funie legată de barbă. Împăratul a poruncit și mai mari chinuri, i-⁠au dat foc, dar puterea lui Dumnezeu l-⁠a păzit nevătămat. Prin rugăciunea sfântului s-⁠au petrecut minuni: un tânăr mort a înviat, un îndrăcit de treizeci și cinci de ani s-⁠a vindecat, iar mulțimea a mărturisit pe Hristos. A crezut chiar și fiica împăratului, Galina, care de două ori sfărâmase idolii dintr-⁠un templu păgân. La porunca împăratului episcopul a fost lovit cu pietre peste gură, a vrut să-⁠i dea foc bărbii, dar din ea a ieșit o flacără care i-⁠a ars pe chinuitori. Septimiu Sever și demnitarul Crisp au hulit pe Domnul, chemându-⁠L batjocoritor să coboare pe pământ și lăudându-⁠se cu puterea lor. Domnul a clătinat pământul, o mare groază a cuprins pe toți, iar cei doi nelegiuiți au rămas suspendați în aer, legați de legături nevăzute, și au fost coborâți doar la rugăciunea episcopului. Înspăimântat, împăratul s-⁠a clătinat o clipă, dar a căzut iar în rătăcire și a poruncit alte chinuri, iar în cele din urmă l-⁠a osândit la tăierea capului. La ultima rugăciune, sfântul a văzut pe Însuși Mântuitorul și I-⁠a cerut să dăruiască locului unde îi vor odihni moaștele pace și rod, iar oamenilor iertarea păcatelor și mântuire. Domnul a făgăduit să împlinească cererea și S-⁠a înălțat, ducând cu Sine sufletul sfântului, care a murit în pace înainte de execuție. Fiica împăratului, fericita Galina, a îngropat cu mare cinste trupul mucenicului.

Sfântul Vaptos este pomenit la 23 februarie, după stilul nou.