Vasile din Kașin

Dreptul Vasile din Kașin (Kojin, †c. 1419-1421), boier din Tver, a fost tatăl Cuviosului Macarie de la Kaliazin și soțul dreptei Irina. Este cinstit ca sfânt local în eparhia Tver din secolul XX, trecut în Soborul tuturor sfinților din pământul rus; se pomenește la 1 iunie.

Vasile Ananievici Kojin era dintr-⁠un neam boieresc din Tver. Dosithei Toporkov, în Patericul de la Iosif-⁠Volokolamsk, îl numește pe Macarie „mare boier tverean” și pe boierul tverean Zaharia Borozdin, rudă. Istoricul S. B. Veselovski socotea neamul Kojinilor drept moșieri de mijlocă măsură. Scurte vești despre el se află în Viața Cuviosului Macarie de la Kaliazin și într-⁠o notă biografică scrisă după povestea rudei lui, monahia Eufrosina. Cu soția lui Irina a avut patru copii: Matei (Cuviosul Macarie), Alexandru, Grigorie și Xenia. Alexandru a continuat neamul; Grigorie (Ghenadie) a fost arhimandrit al mănăstirii Otroci din Tver și, în 1461-1477, episcop al Tverului; Xenia s-⁠a măritat cu Ivan Gavrenev, iar fiul lor Pavel a devenit monah, Cuviosul Paisie de la Uglici. Către 1420 Matei a intrat în mănăstire, iar cu un an înainte sau puțin mai devreme au murit părinții lui. În fiecare an, la 1 iunie, Cuviosul Macarie venea în satul natal și făcea parastas pentru părinți. După moartea lui, egumenii mănăstirii de la Kaliazin făceau la această dată procesiune la Kojino. În 1610 mănăstirea a fost devastată de poloni; egumenul Antonie, care a reclădit-⁠o, a vrut să înceteze parastasele, dar un descendent, Ivan Vasilievici Kojin, s-⁠a adresat patriarhului Filaret, care a poruncit printr-⁠o scrisoare specială ca arhimandritul să slujească parastas și Liturghie la Kojino, în biserica în care sunt îngropați părinții lui Macarie. Parastasele s-⁠au reluat în 1632.

Tradiția locală, care contrazice Viața lui Macarie, spune că Vasile a luptat împotriva cneazului Dimitrie Șemiaka și că în 1450, urmărindu-⁠l, i-⁠ar fi ucis calul și ar fi tăiat o bucată din piele, de unde și porecla Koja și, apoi, numele Kojin; însă actul de danie din acest an a fost dovedit fals. În 1732, la Kojino s-⁠a ridicat, în locul bisericii vechi, o biserică de piatră cu hramul Nașterii Maicii Domnului, iar mormântul părinților și al soției lui Macarie a primit o acoperire de lemn. În biserică se păstra o icoană a Nașterii Maicii Domnului din 1512. Astăzi au rămas în satul fost Kojino doar o biserică pe jumătate dărâmată și o parte din cimitir.

Canonizarea locală a lui Vasile și a soției Irina s-⁠a făcut la începutul secolului XX, când arhiepiscopul Dimitrie Sambikin al Tverului i-⁠a trecut în „Lista alfabetică a sfinților cinstiți local din eparhia Tver”. Mai târziu au fost incluși în Soborul tuturor sfinților din pământul rus.