Vasile Preobrajenski

Sfântul Sfințit Mucenic Vasile Preobrajenski, preot, s-⁠a născut la 23 ianuarie 1876 în satul Krutets, plasa Dikușinskaia, ținutul Pošehonie, gubernia Iaroslavl, în familia psaltului Constantin Preobrajenski. A învățat la școala teologică; în 1916 a fost chemat în armată, unde a fost scrib până în 1917. În anii prigoanei a dorit să devină preot, a fost hirotonit și a slujit la biserica Nașterii Domnului și a Sfântului Nicolae din satul Verhovie pe Iug, raionul Ermakovo. În 1937 biserica a fost închisă, iar el s-⁠a mutat în satul Pokrov-⁠Rogulî, unde, stând în casa starostelui bisericii, boteza, spovedea și îngropa pe la case.

La 28 decembrie 1937 a fost arestat și învinuit că a dat peste cap o adunare pentru alegerile în Sovietul Suprem, că a clevetit politica guvernului sovietic și că a făcut agitație antisovietică. Părintele, în vârstă de șaizeci și doi de ani, era atât de istovit de prigoana anilor dinainte încât doctorii din închisoare au mărturisit slăbiciunea lui trupească, spunând că „nu poate face muncă fizică grea”. Anchetatorul i-⁠a reproșat că în august 1937 a botezat un copil de patru luni în casa Bașkirovei și a făcut acolo agitație antisovietică. A recunoscut botezul, dar a negat agitația. A negat și că ar fi strâns „douăzecimea” bisericească și ar fi umblat prin case să-⁠i invite la adunare, pentru a răsturna adunarea electorală. Nu s-⁠a recunoscut vinovat. La 16 iunie 1938 a fost osândit la zece ani de lagăr. A murit la 14 iunie 1940 într-⁠o colonie din regiunea Iaroslavl și a fost îngropat într-⁠un mormânt necunoscut.

Este pomenit la 14 iunie, la 7 februarie (zi mobilă) în Soborul noilor mucenici și mărturisitori ai Bisericii Ruse, la 5 iunie în Soborul sfinților din Rostov și Iaroslavl și la 11 iulie (zi mobilă) în Soborul sfinților din Vologda, după stilul nou.