Victriciu de Rouen

Sfântul Ierarh Victriciu de Rouen (Victrice) a fost un fost soldat, episcop al Rouenului și predicator în nordul Galiei. S-⁠a născut în jurul anului 330 în Galia, fiul unui legionar roman, și a ajuns și el soldat, ofițer, trimis în mai multe locuri din Galia. Când s-⁠a făcut creștin a refuzat să mai rămână în armată, pentru că serviciul militar nu se împăca, în ochii lui, cu credința. A fost biciuit și osândit la moarte, dar sentința nu a fost dusă la capăt. A propovăduit printre triburile din Flandra, Hainaut și Brabant.

A fost episcop al Rouenului în jurul anului 386 sau 393 (calendarele spun 380) și unul dintre cei mai de seamă păstori ai Galiei. Fusese învinuit de erezie, dar a fost apărat de papa Inocențiu I, de la care a primit decretala importantă Liber Regularum. În 396 s-⁠a aflat la Rouen o sosire de moaște din Italia, trimise de Ambrozie al Milanului și de alții; Victriciu a scris o predică, Despre lauda sfinților (De Laude Sanctorum), pentru primirea lor. Spune acolo că lipsise de la Rouen, fiind rugat să meargă în Britania ca să ajute la rezolvarea unor probleme de învățătură, și înșiră sfinții ale căror moaște erau deja la Rouen: Ioan Botezătorul, Andrei, Toma, Gervasie și Protasie, Agricola și Eufemia. A adormit în jurul anului 407. Este pomenit la 7 august, ca sfânt al Bisericii nedespărțite, după calendarul pe stil nou.