Vincențiu, Sabina și Cristeta

Sfinții Mucenici Vincențiu, Sabina și Cristeta au fost trei frați din Talavera de la Reina, în Spania, martirizați la Ávila în anul 304, în prigoana lui Dioclețian. Rămași orfani de timpuriu, Vincențiu, cel mai mare, a purtat de grijă surorilor. Se spune că au fost crescuți în credința creștină și erau cunoscuți pentru bunătatea și dăruirea față de aproapele. Când a început prigoana, pretorul Dacian, trimis în Hispania, a poruncit să fie căutați creștinii din Toledo și l-⁠a arestat pe Vincențiu, care a refuzat să-⁠și lepede credința și a fost osândit la moarte. În temniță l-⁠au vizitat surorile, care l-⁠au convins să fugă, ca să nu rămână ele orfane și fără ocrotire; au fugit și au ajuns la Ávila, unde au fost prinși și martirizați.

Potrivit tradiției, un evreu care îi batjocorea pe cei trei frați a fost înfășurat de un șarpe mare și a început să se sufoce, iar văzând că este o pedeapsă pentru purtarea lui, s-⁠a pocăit; șarpele a plecat, evreul s-⁠a făcut creștin, a îngropat pe cei trei mucenici și a ridicat o biserică peste mormântul lor. Trupurile au fost așezate într-⁠o crăpătură a stâncii, peste care s-⁠a zidit o capelă și apoi actuala bazilică San Vicente din Ávila. În 1062 moaștele au fost mutate la mănăstirea San Pedro de Arlanza, ca să fie ferite de înaintarea musulmanilor, și s-⁠au întors la Ávila în 1175, într-⁠un mare sarcofag din marmură policromă, una din marile opere ale sculpturii romanice castiliene. Sfânta Sabina a fost ocrotitoarea arhiprezbiteriului Àger din veacul al XI-⁠lea, când o parte din moaște au ajuns la colegiata Sfântul Petru. Pomenirea lor este la 27 octombrie (stil nou). Sunt cinstiți în Biserica Catolică.