Vladimir Dvinski

Sfântul Sfințit Mucenic Vladimir Dvinski a fost diacon la biserica Sfântul Ilie din Polonsk, gubernia Pskov, și a fost împușcat la 10 septembrie 1918, împreună cu preotul Alexandru Liubimov.

Părintele Vladimir se trăgea dintr-⁠un neam de slujitori ai Bisericii; tatăl lui slujise tot la Polonsk, iar familia locuia într-⁠o casă moștenită, lângă biserica Sfântului Ilie. Pe lângă datoria diaconală, a lucrat mulți ani în slujba luminării: era învățător de religie în două școli ale zemstvei. Avea cinci copii și a încercat să le dea învățătură. În total a slujit patruzeci de ani la biserica Sfântului Ilie, treizeci dintre ei ca diacon. Împreună cu părintele Alexandru, preot născut în 1884 în Polonsk, absolvent al seminarului din Pskov, învățător de religie în patru școli, a slujit ani de zile, încât între ei s-⁠a legat o rudenie duhovnicească.

După răsturnarea din octombrie, cei doi au continuat să slujească în parohie. Când au început prigoanele, au rămas credincioși datoriei: au propovăduit, au lămurit oamenilor ce se întâmplă și i-⁠au îndemnat să apere bunurile bisericii. La 10 septembrie 1918 au fost arestați, pe baza unei pâri. După o scurtă interogare de către secția Ceka din Petrograd au fost osândiți la moarte, iar sentința a fost îndeplinită îndată, de un grup de ceciști, într-⁠un crâng din spatele cimitirului-⁠biserică din Polonsk.

Sfântul este pomenit la 13 septembrie și, după stilul nou, la 7 februarie (dată mobilă) în Soborul noilor mucenici și mărturisitori ai Bisericii Ruse și la 11 iulie (dată mobilă) în Soborul sfinților din Pskov.