Xenofont

Cuviosul Xenofont a fost senator bizantin și apoi monah, cinstit cu soția sa, Maria, și cu fiii lor, Arcadie și Ioan. Biserica pomenește la 26 ianuarie întreaga familie de patru, ca pe o pildă de dăruire lui Dumnezeu. Potrivit datelor noastre, a fost monah la Lavra Sfântului Sava.

S-⁠a născut la Constantinopol, spre sfârșitul veacului al V-⁠lea, într-⁠o familie bogată. A ajuns senator și s-⁠a căsătorit cu o altă constantinopolitană bogată, Maria, cu care a avut doi fii, Arcadie și Ioan. Când fiii au crescut destul ca să meargă la învățătură, Xenofont i-⁠a trimis la Berit, în Fenicia, oraș cu școli însemnate, mai ales de drept, lucru care îl interesa pentru copiii lui. Corabia în care călătoreau spre Libanul de azi s-⁠a scufundat. Arcadie și Ioan au putut să scape și au ajuns la Ierusalim, unde au hotărât ca, în loc să învețe dreptul, să se facă monahi.

Părinții au aflat de scufundarea corăbiei și au plecat de la Constantinopol, pe vremea lui Iustinian, să-⁠și caute copiii. Când i-⁠au găsit în viață, au hotărât să se închine și ei vieții monahale.

După alte tradiții creștine, cei doi fii scăpaseră, dar ieșiseră la țărm în locuri diferite și nu știau nimic unul de altul. Unul s-⁠a făcut monah, iar poate și celălalt, fie îndată, fie după ce l-⁠a aflat pe fratele său nevoitor. Tot după tradiție, părinții, tulburați că timp de doi ani nu aveau veste de copii, au mers la Ierusalim și acolo, după încercări, au izbutit să-⁠i afle.

O nepotrivire: izvoarele de care dispunem dau moartea lui Xenofont în jurul anului 510, dar aduc și vremea lui Iustinian, care a domnit după 527. Nu putem alege între ele.