Iosif Naniescu

Sfântul Ierarh Iosif cel Milostiv, Mitropolitul Moldovei (în lume Ioan Mihalache, cunoscut ca Iosif Naniescu, 1818-1902), a fost mitropolit al Moldovei timp de douăzeci și șapte de ani, între 1875 și 1902, cărturar, ctitor al catedralei mitropolitane din Iași și membru de onoare al Academiei Române din 1888. A fost proslăvit de Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române la 5 octombrie 2017, iar proclamarea canonizării a avut loc la 25 martie 2018 în Catedrala Mitropolitană din Iași. Este prăznuit la 26 ianuarie.

Începuturile

S-⁠a născut la 15 iulie 1818 în satul Răzălăi, lângă Bălți, în Basarabia, din Teodosia și preotul Anania (Nane) Mihalache. Tatăl i-⁠a murit când avea unu sau doi ani, iar mama l-⁠a crescut până la zece ani. În 1831 unchiul său, ierodiaconul Teofilact de la mănăstirea Frumoasa, l-⁠a adus la mănăstirea Sfântul Spiridon din Iași, unde a învățat citirea, scrierea, tipicul și cântarea bisericească. În 1834, când ierodiaconul Teofilact a fost pus egumen la mănăstirea Sfântul Proroc Samuel din Focșani, l-⁠a luat cu el pe nepot. La începutul lui 1835 Teofilact a devenit eclesiarh al episcopiei Buzăului. La 23 ianuarie 1835, în catedrala din Buzău, Ioan a fost călugărit cu numele Iosif și a doua zi hirotonit diacon de episcopul Chesarie al Buzăului. În 1836 a intrat la seminarul din Buzău, recent deschis, pe care l-⁠a terminat în 1840, iar în același an a intrat la colegiul Sfântul Sava din București, absolvit în 1847. În 1849 a fost numit egumen la mănăstirea Șerbănești-⁠Morunglav (azi județul Vâlcea). La 29 august 1850 a fost hirotonit preot la București. La 30 noiembrie 1852 a fost ridicat la rangul de protosinghel de episcopul Calinic al Râmnicului. În octombrie 1857 a fost numit egumen la mănăstirea Găiseni (azi județul Giurgiu), în 1861 a fost ridicat arhimandrit, iar în 1863 a ajuns egumen la Sărindar, în București. Între 1864 și 1873 a fost profesor de religie la gimnaziul „Gheorghe Lazăr” și la liceul „Matei Basarab”, iar în 1870-1871 director al Seminarului Central din București.

Episcop și mitropolit

La 23 aprilie 1872 a fost hirotonit arhiereu cu titlul de Mirlichia, iar la 18 ianuarie 1873 ales episcop de Argeș. La 10 iunie 1875 a fost ales arhiepiscop al Iașilor și mitropolit al Moldovei, iar la 6 iulie a fost întronizat în vechea catedrală mitropolitană Sfântul Gheorghe Făcătorul de minuni din Iași. Timp de douăzeci și șapte de ani a păstorit Mitropolia Moldovei cu o rară blândețe și înțelepciune, depunând aici cea mai bogată activitate duhovnicească, teologică, pastorală și socială din viața lui, rămânând urmașilor un exemplu viu, greu de imitat.

În războiul de independență din 1877-1878 s-⁠a adresat egumenilor și stareților cu rugămintea să trimită monahi în spitalele de campanie și în unitățile sanitare, a trimis circulare protopopilor și egumenilor pentru strângerea de fonduri pentru armată, a ținut predici patriotice și a dat ajutor personal. După război a obținut de la guvernul român fonduri pentru zidirea catedralei mitropolitane Sfânta Parascheva (Întâmpinarea Domnului, în sursa rusă) din Iași. Lucrarea fusese începută de mitropolitul Veniamin Costachi, iar tânărul Ioan Naniescu fusese în 1833 martorul punerii pietrei de temelie; rămasă neterminată, clădirea se ruina. Mitropolitul Iosif a pus a doua oară piatra de temelie, la 15 aprilie 1881, și a reluat lucrările. În decembrie 1886 rămășițele mitropolitului Veniamin Costachi au fost aduse în catedrală de la mănăstirea Slatina, iar la 23 aprilie 1887 catedrala a fost sfințită cu mare solemnitate de doisprezece arhierei, cu mulți preoți și diaconi, în prezența regelui Carol I și a reginei Elisabeta, a altor oficialități și a zeci de mii de credincioși. În 1889 s-⁠au așezat în catedrală moaștele Sfintei Cuvioase Parascheva, păstrate până atunci la mănăstirea Trei Ierarhi din Iași. A purtat mare grijă de catedrala lui, căutând să aducă acolo cei mai buni predicatori și cântăreți; la cererea dirijorului corului catedralei, compozitorul Gavriil Musicescu, a îngăduit și a sprijinit primirea femeilor în cor și căuta să participe zilnic la slujbele din catedrală. El însuși fiind cântăreț bisericesc, a fost primul ierarh al Bisericii Române care a îngăduit femeilor să cânte în cor și a binecuvântat organizarea corurilor în bisericile de parohie; în acest scop a întemeiat în 1892 la Iași o școală de cântăreți bisericești.

Cărturarul și ctitorul

În 1893 a cumpărat, cu sprijinul statului, palatul fostului domnitor Mihail Sturdza din Iași, l-⁠a transformat și a mutat acolo seminarul teologic „Veniamin Costachi”, care funcționase mai înainte la mănăstirea Socola. A ajutat cu banii lui zeci de elevi, între care Nicolae Munteanu, viitorul patriarh Nicodim. În 1885 a întemeiat la Iași, pentru apărarea credinței ortodoxe, Asociația Ortodoxă Română, devenind președintele ei de onoare. Se interesa de literatura română și străină și strângea cărți de felurite teme. Între 23 martie 1883 și 18 ianuarie 1887 a apărut la Iași, sub conducerea și pe cheltuiala lui, „Revista Teologică”, cu redactori profesorii Constantin Erbiceanu și Dragomir Demetrescu, de înalt nivel științific și cu caracter misionar. A tipărit mai multe lucrări mici ale sale și lucrarea preotului Gavriil „Viața și activitatea Prea Sfinției Sale, părintele nostru Nifon, Patriarhul Constantinopolului”. La 16 aprilie 1888 a fost ales membru de onoare al Academiei Române, căreia i-⁠a dăruit biblioteca sa (peste 10.000 de cărți și broșuri, peste 300 de cărți vechi, manuscrise românești, grecești și slavone, diferite documente). Sub patronajul lui, arhitectul francez André Lecomte du Noüy a restaurat la Iași bisericile Trei Ierarhi și Biserica Domnească Sfântul Nicolae, iar multe biserici de parohie și monumente istorice au fost restaurate sau conservate.

Sfârșitul și cinstirea

La 26 ianuarie 1902 mitropolitul Iosif „cel sfânt și milostiv” și-⁠a părăsit fiii duhovnicești și s-⁠a strămutat la lăcașurile cerești, să stea în fața marelui Arhiereu Iisus Hristos. Mormântul lui se află în partea de sud a catedralei mitropolitane terminate de el. La 5 octombrie 2017 Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române l-⁠a trecut între sfinți, cu numele Sfântul Ierarh Iosif cel Milostiv, Mitropolitul Moldovei. În 2015 un bust al lui, turnat în bronz de sculptorul Viaceslav Jiglițki, a fost așezat pe Aleea Clasicilor și a oamenilor Bisericii din Chișinău.