Zaharia din Prusa

Sfântul Zaharia din Prusa a fost preot și mucenic, născut în anul 1764 în orașul Prusa din Asia Mică, din părinți evlavioși. La 1801, într-⁠o zi, a băut peste măsură și, în beție, s-⁠a lepădat de Hristos. Venindu-⁠și în fire, s-⁠a înfățișat judecătorului și, aruncând jos turbanul pe care îl purta, și-⁠a mărturisit credința în Hristos. Judecătorul a poruncit numaidecât să fie închis. Sfântul se ruga neîncetat, cerând întărire de sus și ajutor dumnezeiesc. Adus înaintea judecătorului și a aghalelor, a rămas neclintit în credință. Din aceasta cauză a fost aruncat din nou în temniță, unde a fost chinuit fără milă, bătut, iar pe cap i s-⁠a pus o căciulă de aramă înroșită.

După aceste chinuri i-⁠au smuls unghiile și i-⁠au înfipt ascuțite trestii tăioase sub unghiile mâinilor și ale picioarelor. Adus din nou înaintea judecătorului, și-⁠a mărturisit cu mare îndrăzneală credința în Hristos și a mustrat religia mahomedană. Când s-⁠a dat hotărârea să fie decapitat, a fost închis din nou în temniță. A trecut la Domnul ca mucenic în 1802. Este pomenit la 22 mai după calendarul grec (stil nou) și la 28 mai după cel georgian (stil vechi; 10 iunie stil nou).