Zopit

Sfântul Zopit ar fi fost, după tradiție, un tânăr mucenic, victimă a prigoanelor împotriva creștinilor, în veacul al IV-⁠lea, pomenit la 12 octombrie. La început s-⁠a crezut că numele Zopit vine de la o inscripție probabilă pe lespedea unui mormânt din catacombele Sfântului Calist, care vorbea despre un martir „sopitus in Domino”, adică „adormit în Domnul”. Convingerea aceasta s-⁠a slăbit atunci când s-⁠a găsit o piatră cu inscripție grecească despre un Zopyros, mort la vreo douăzeci de ani, la 12 octombrie, ceea ce dovedește existența unui tânăr cu acest nume, deosebit totuși de Zopit.

Trupul presupusului sfânt a fost mutat la Penne, apoi definitiv la Loreto Aprutino, în colegiata Sfântul Petru, de către episcopul de Penne și starețul din Loreto, în 1711. Zopit este ocrotitorul orașului Loreto Aprutino. În procesiunea făcută în cinstea lui, în lunea de după Rusalii, se obișnuia să se aducă în biserică un bou, călărit de un copil îmbrăcat în alb, ca să îngenuncheze în fața statuii sfântului. Este cinstit în Biserica Catolică; existența sa istorică este nesigură.