Zosima de la Aleksandrov

Sfântul Cuvios Zosima de la Aleksandrov a fost pustnic și făcător de minuni, întemeietorul pustiei bărbătești Zosima din Smolensk. A adormit în jurul anilor 1710-1713.

S-⁠a născut cel mai târziu în a doua jumătate a veacului al XVII-⁠lea și a fost monah la Lavra Sfintei Treimi. După ce a primit schima, s-⁠a așezat în Ulianina Pustoș. Lângă râul Molohcea a săpat cu mâna lui un puț din care scotea apă și, după ce a ridicat o capelă de lemn și o chilie, a început viața de tăcere, urmând pilda de nevoință a Cuviosului Serghie. Treptat s-⁠au adunat în jurul lui călugări și s-⁠a alcătuit un fel de viețuire de obște în pustie. Părintele Zosima era foarte înțelept, om de viață sfântă, cu mare și rar dar al îndrumării duhovnicești. Din toate părțile veneau la el oameni evlavioși pentru povață. Faima nevoințelor lui a atras nu numai pe cei ce voiau să-⁠l urmeze, ci chiar persoane din familia țarului; l-⁠a cinstit sora lui Petru cel Mare, țareasa Natalia Alexeevna, din ale cărei danii s-⁠a zidit o capelă, o curte cu chilie și o stupină. Au venit și boieri și nobili.

După moartea lui s-⁠a ridicat o capelă deasupra mormântului, la care a stat ca paznic bătrânul Simeon Ermolaev, care îl cunoscuse personal; multe din știrile despre sfânt vin din caietul cu povestirile lui Simeon. Prin rugăciunile sfântului s-⁠au făcut multe minuni, iar vindecări se petrec și azi. În 1994, prin hotărârea adunării eparhiei Vladimirului, sub președinția arhiepiscopului Evloghie (Smirnov) al Vladimirului și Suzdalului, a fost proslăvit ca sfânt cinstit local al eparhiei Vladimir.

Sfântul este pomenit la 6 iulie, în stil nou, în Soborul sfinților din Vladimir, și la 19 iulie în Soborul sfinților din Radonej.