Acepsima al Persiei

Sfinții Sfințiți Mucenici Acepsima al Persiei, episcop, Iosif, preot, și Aitala, diacon, au fost conducătorii Bisericii creștine din cetatea persană Naesson și au pătimit în vremea regelui Șapur al II-⁠lea.

Păstoriții își iubeau episcopul pentru viața lui ascetică și pentru osteneala neîncetată de păstor. Șapur a poruncit să fie căutați și uciși clericii creștini. Acepsima a fost prins, deși avea optzeci de ani, și dus la Arbela, înaintea judecătorului Ardarh, preot păgân al zeului soare. Bătrânul n-⁠a vrut să aducă jertfă zeilor perși, a fost bătut cumplit și aruncat în temniță. A doua zi, preotul Iosif, de șaptezeci de ani, și diaconul Aitala au fost bătuți aspru și aruncați în aceeași temniță. Trei ani au stat închiși, în foame și în sete. Când împăratul a venit la templul zeului focului, nu departe de Arbela, a vrut să-⁠i vadă pe cei trei mucenici. Istoviți și plini de răni puroiate, au fost aduși înaintea lui. Cum nu au vrut să se închine zeilor păgâni, mărturisind pe Hristos, episcopul a fost decapitat, iar preotul și diaconul duși în oraș ca să fie uciși cu pietre. Moartea lui Iosif a durat câteva ceasuri. S-⁠a pus o strajă să nu poată creștinii să ia trupul mucenicului. În a patra noapte s-⁠a stârnit o furtună puternică, fulgerul a ucis străjerul, vântul a aruncat pietrele și trupul Sfântului Iosif a dispărut. Diaconul Aitala a fost dus în satul Patrias și ucis cu pietre. Creștinii i-⁠au îngropat trupul în taină. Pe mormântul lui a crescut un pom, ale cărui roade vindecau.

Sfinții sunt pomeniți la 3 noiembrie.