Adrian al III-⁠lea

Adrian al III-⁠lea al Romei a fost episcop al Romei între 17 mai 884 și 8 iulie 885. A păstorit puțin peste un an, într-⁠o vreme de foamete și războaie, și s-⁠a străduit să alineze suferința locuitorilor Italiei. Despre el s-⁠au păstrat puține izvoare.

S-⁠a născut la Roma. A fost ales după Marinus I. Se știe că a trimis la Constantinopol pe episcopul Teodosie al Brindisiului și Oriei, cu o scrisoare sinodală despre credință și Filioque, adresată patriarhului Fotie.

În 885 împăratul Carol cel Gros l-⁠a chemat la o adunare imperială la Worms, unde urmau să se hotărască moștenirea tronului și apărarea împotriva sarazinilor. Adrian a pornit la drum, dar a murit pe cale, la San Cesario sul Panaro, lângă Modena.

A fost înmormântat în mănăstirea Nonantola, unde mormântul lui a devenit loc de pelerinaj, iar moaștele se află lângă altarul principal. Tradiția spune că a fost cinstit ca sfânt pentru dărnicia față de săracii Romei; cultul i-⁠a fost recunoscut de papa Leon al XIII-⁠lea în 1891, iar Biserica Romei îl prăznuiește la 8 iulie. Un izvor menționează ca zile ortodoxe 8 și 30 iulie, dar nu am găsit un calendar ortodox care să-⁠l pomenească. Este cinstit ca sfânt în Apus.