Alexandru Lebedev

Alexandru Lebedev a fost preot în gubernia Voronej și s-⁠a săvârșit ca sfințit mucenic în lagărul Siblag, în ținutul Kuzbass, împușcat în 1937. A fost canonizat de Soborul Arhieresc al Bisericii Ruse din august 2000.

S-⁠a născut în noiembrie 1878 în satul Rojdestvenskaia Hava, în familia preotului Capiton Lebedev. A absolvit școala duhovnicească (1894) și seminarul din Voronej (1901), a urmat o vreme academia teologică fără s-⁠o termine, s-⁠a căsătorit cu Ana Ivanovna și a avut o fiică, Natalia. A fost hirotonit diacon în 1904 și preot în 1905, a slujit în mai multe sate din ținut și din 1934 a fost protoiereu și decan la biserica Acoperământul Maicii Domnului din Kașirskoe.

La 6 martie 1936 a fost arestat; la percheziție i s-⁠a găsit o mulțime de cărți religioase. A fost condamnat la cinci ani de lagăr pentru agitație contrarevoluționară și trimis la secția Suslovo din Siblag, la tăiat de păduri. În lagăr a fost acuzat într-⁠un nou proces, împreună cu arhiepiscopul Serafim (Samoilovici) și alți preoți, de participare la un „grup contrarevoluționar”, și nu s-⁠a recunoscut vinovat. Troica NKVD din Novosibirsk l-⁠a osândit la moarte la 28 octombrie și a fost împușcat la 4 noiembrie 1937. A fost reabilitat în 1961. Este pomenit la 4 noiembrie (stil nou), în Soborul Sfinților Kuzbass-⁠ului (ultima duminică din august), în Soborul sfinților din Voronej și în Soborul noilor mucenici și mărturisitori ai Bisericii Ruse.