Anastasie

Sfântul Ierarh Anastasie a fost episcop al Tesalonicului în secolul al V-⁠lea. L-⁠a urmat în 434 pe episcopul Ruf (pomenit la 9 septembrie) pe scaunul de Tesalonic.

În 435 papa Sixt al III-⁠lea i-⁠a scris episcopului Corintului, Perigene, amintindu-⁠i că trebuie să asculte de episcopul Tesalonicului și vicar papal Anastasie, care îl urmase pe Ruf. În același an a trimis o a doua scrisoare sinodului ce urma să se adune la Tesalonic, pentru a repeta drepturile pe care înaintașii săi le dăduseră vicarului scaunului papal, episcopul Tesalonicului. Mai târziu, în 446, papa Leon I i s-⁠a adresat lui Anastasie în legătură cu neînțelegerea lui cu mitropolitul Epirului Vechi, Atic, și i-⁠a întărit drepturile.

Nu se știe de ce nu a putut participa personal la Sinodul al IV-⁠lea Ecumenic, adunat în 451 la Calcedon. La prima ședință, din 8 octombrie 451, episcopul Chintil al Heracleei a semnat ca locțiitor al lui, în numele preasfințitului episcop al Tesalonicului Anastasie. La a treia ședință, din 13 octombrie, episcopul Tesalonicului a fost reprezentat de preotul Andrei, iar ca episcop al Tesalonicului nu mai este numit Anastasie, ci Euxiteu (sau Eudoxiu), care i-⁠a urmat, după toate semnele după moartea lui. Se bănuiește că Anastasie a murit pe la sfârșitul lui septembrie 451. Este pomenit la 16 iulie, împreună cu Euxiteu, după calendarul Bisericii Greciei (stil nou).