Tenenan

Sfântul Tenenan (Ténénan sau Thénénan în bretonă și franceză) este unul dintre sfinții bretoni din Armorica, veniți din insulele britanice. Viața lui se știe foarte puțin și este învăluită în legendă. După tradiție, a fost episcop de Léon în prima jumătate a secolului al VII-⁠lea. Mai multe tradiții îl socotesc și Tudon, tatăl sfinților Gouesnou și Majan. Este cinstit în nord-⁠vestul Bretaniei, mai ales la Plabennec, la La Forest-⁠Landerneau și la Guerlesquin, iar pomenirea lui este la 16 iulie.

Cine a fost

Despre Tenenan se știe atât de puțin, încât Albert Le Grand, cărturarul breton al secolului al XVII-⁠lea, a scris că în numele lui pot fi confundați cel puțin trei sfinți: unul de neam irlandez din secolul al V-⁠lea, contemporan cu Sfântul Patrick, altul numit Tenenan-⁠Tinidor și al treilea din vremea năvălirilor normanzilor. Unii îl numesc Tudogil, Tudon sau Thudon și îl socotesc tatăl Sfântului Gouesnou, al Sfântului Majan și al unei fete numite Tudona. Izvoarele arată că Tenenan și Tudon au venit în Bretania în același timp și au locuit aceleași locuri, așa încât pot fi una și aceeași persoană. Uneori este confundat cu Sfântul Arnoc, și unii istorici îi socotesc același sfânt.

Tinerețea și vindecarea

Potrivit lui Albert Le Grand, Tenenan sau Tinidor s-⁠a născut în insulele britanice, în Țara Galilor, fiu al lui Tinidor, al cărui nume i s-⁠a atribuit din greșeală, și nepot al Sfintei Jaoua. A fost mai întâi un tânăr strălucit, care mergea la curțile nobile. Ca adolescent era atât de frumos, încât fiica contesei de Arundel nu l-⁠a vrut decât pe el de soț. Dorind să fugă de lume și hotărât să-⁠și păstreze fecioria, s-⁠a rugat să fie făcut atât de urât și de schimonosit încât nimeni să nu-⁠l mai vrea, făgăduind în schimb castitate pe viață. Rugăciunea i-⁠a fost ascultată și într-⁠o clipă tot trupul i s-⁠a acoperit de lepră, așa că îi înspăimânta pe toți cei care îl priveau.

Apoi a intrat în mănăstirea condusă de Sfântul Carantec, în Hibernia (Irlanda de azi). Carantec l-⁠a vindecat de lepră, cufundându-⁠l într-⁠o baie, și pielea lui a devenit curată și albă ca a unui copil. Apoi l-⁠a trimis să predice în Armorica. Un înger i s-⁠a arătat și i-⁠a spus să pornească pe mare spre Bretania, ca să păstorească turma pe care o păstorise Sfântul Pavel Aurelian.

Venirea în Léon

Corabia lui a trecut prin strâmtoarea Goulet și a urcat pe râul Élorn. Debarcat la Joyeuse-⁠Garde, și-⁠a făcut pustnicie în pădurea de la Lan-⁠Tinidor, nu departe de Landerneau, într-⁠un loc nelocuit, înconjurat de un zid des de copaci. Mai târziu a pătruns mai adânc în pădure și s-⁠a așezat lângă ruine galo-⁠romane, la Plabennec.

Tradiția spune că, nu mult înainte, danezii, „oameni sălbatici și închinători la idoli”, debarcaseră pe țărmul Léonului și jefuiau. Țăranii fugiseră într-⁠o pădure mare de lângă Landerneau, cu turmele și cu bunurile cele mai bune, și țineau straje într-⁠un castel. Când paznicii au văzut corabia lui Tenenan, au strigat că vine un slujitor al lui Dumnezeu, care îi va apăra de barbari. Comandantul castelului și garnizoana s-⁠au repezit la metereze și au umplut aerul de strigăte de bucurie. De aceea, spune tradiția, castelul s-⁠a numit Castelul Gărzii Bucuroase (Joyeuse-⁠Garde).

Văzând, spune povestea, nepăsarea față de rânduielile credinței, Tenenan a zidit două biserici. Una la capătul de jos al pădurii, aproape de castel, care azi poartă numele lui, la La Forest-⁠Landerneau. Cealaltă la celălalt capăt al aceleiași păduri, numită Plou-⁠bennec (Plabennec), închinată lui Hristos Mântuitorul și Sfântului Apostol Petru. Împreună cu preoții și clericii lui s-⁠a așezat la Les-⁠Quélen, unde a făcut un schit din crengi și paie. Treptat s-⁠a ridicat un sat, apărat de rătăcitori și de lupi cu palisadă. A sfătuit pe locuitorii din Plabennec să facă lângă biserică un mic turn rotund, ca să-⁠și ascundă argintul și comorile de barbari. Într-⁠adevăr, danezii au venit să jefuiască Plabennec, au pus mâna pe biserică și au asediat turnul, încercând să-⁠l ardă, ca și fortăreața de la Les-⁠Quélen, dar rugăciunile sfântului au fost ascultate și danezii s-⁠au retras. Se mai spune că a zidit o biserică la Carantec, în cinstea învățătorului său.

Episcopul și adormirea

În anul 615, după moartea Sfântului Goulven, episcopul de Léon, Tenenan a fost ales în locul lui. Solii au mers la Plabennec să-⁠i aducă vestea. El a răspuns că simte umerii prea slabi ca să poarte o sarcină atât de grea, dar, în cele din urmă, la rugămințile lor, a primit. A fost hirotonit episcop în catedrala din Dol de Sfântul Guennou. După ce a fost câțiva ani episcop de Léon, a adormit, după tradiție, la 16 iulie 635 (alte surse spun în jurul lui 650), în reședința episcopală din Léon, și a fost îngropat în catedrala de acolo. Dom Lobineau spune însă că a fost îngropat la Plabennec, unde moaștele i s-⁠au păstrat o vreme. În vremea războaielor au fost ascunse în iazul Melouet. După Dom Lobineau, la începutul secolului al XVIII-⁠lea mai rămăsese doar o parte din moaștele lui, în biserica din Trégarantec, sub numele Sfântului Ternoc.

Cinstirea în Bretania

Un singur sat poartă numele după forma veche, Saint-⁠Thonan, dar biserica de acolo este azi închinată Sfântului Nicolae. În eparhia Léon, Tenenan, dacă nu este vorba de Sfântul Arnoc, a fost primul ocrotitor al orașului Landerneau, dar a fost apoi înlocuit, nu se știe când, de Sfântul Houardon. Este patronul orașelor Guerlesquin, La Forest-⁠Landerneau și Plabennec, unde se aflau odinioară moaștele lui. La Plabennec exista o procesiune pe jos numită tromenie, care pornea de la capela Saint-⁠Ténan din Lez-⁠Kélen, până la ruina ei. Este cinstit și la Lannilis, la Plourin, unde o statuie a lui se află în calvarul bisericii, alături de statuile lui Pavel Aurelian și ale Sfântului Corentin, și la Trégarantec. La Roscoff este patron al capelei Saint-⁠Strignon, numită mai înainte Saint-⁠Ninian.

În eparhia Cornouaille, o capelă Saint-⁠Théran sau Saint-⁠Ténan a dispărut la Plougernével, iar la Languidic un megalit poartă numele Sfântului Éléran. În eparhia Tréguier, biserica Saint-⁠Ténénan din Guerlesquin, în Finistère, îi poartă numele. Statui ale sfântului se văd la Plabennec și la La Forest-⁠Landerneau.