Antonia Timofeeva

Sfânta Cuvioasă Muceniță Antonia Timofeeva, novice, s-⁠a născut în 1883 (după alte date, în 1881) în satul Griaznoe din ținutul Gjatsk, gubernia Smolensk, într-⁠o familie de țărani, și a murit în lagăr la 5 noiembrie 1942. A fost numărată între sfinți prin hotărârea Sfântului Sinod al Bisericii Ruse din 6 octombrie 2006. În izvoare mai vechi, numele ei de monahie apare ca Eufrosina.

Mănăstirea și arestările

În chestionarele din vremea sovietică apărea ca „puțin școlită”. În familie, pe lângă ea, au mai fost trei fii și o fiică, Fecla. În 1903 a intrat novice la Mănăstirea Alexeievski din Moscova. După închiderea mănăstirii a rămas să locuiască în clădirile ei, prefăcute prin hotărârea puterii sovietice în locuințe civile, împreună cu sora ei; ajutau la biserică și își câștigau traiul cusând plăpumi. La 28 decembrie 1930 novicea Antonia a fost arestată, învinuită de „agitație antisovietică”, și în timpul anchetei a fost ținută la Butârka.

Ea a fost interogată de un student al școlii superioare OGPU, pentru care aceste interogatorii ale preoților și monahilor erau practică necesară pentru diplomă. La întrebarea despre convingerile politice, ea a răspuns: „Pot respecta o putere care nu își bate joc de credincioși; religia trebuie să fie în fruntea cârmuirii statului, pentru că orice putere vine de la Dumnezeu”. La întrebarea ce a făcut în Revoluția din Februarie, a răspuns: „Trăiam în mănăstire și mă rugam lui Dumnezeu pentru părintele țar și pentru toată casa lui”.

Despre anii de la mănăstire a spus că după revoluție viața a luat un alt curs, că puterea sovietică a pornit prigoana împotriva credincioșilor și a arestat pe toți slujitorii Bisericii doar pentru că cred în Dumnezeu, și că de aceea a ajuns, fără să vrea, să nu fie mulțumită de puterea sovietică; a spus că și-⁠a spus părerea celor care se rugau la biserica fostei mănăstiri Alexeievski și a dorit să se întoarcă puterea țarului, și că se roagă pentru cei chinuiți și alungați de puterea sovietică și nu ascunde aceasta. La 3 ianuarie 1931 Consfătuirea Specială de pe lângă Colegiul OGPU a osândit-⁠o la trei ani de surghiun în Ținutul de Nord.

Surghiunul și mucenicia

După ispășirea pedepsei s-⁠a așezat în orașul Kașira, dar autoritățile i-⁠au cerut curând să părăsească orașul, pentru că avea restricții de viză pentru cei care își ispășiseră pedeapsa, și a plecat în satul Sukovo din raionul Ozeri. Din adeverința dată în septembrie 1937 de sfatul sătesc la cererea NKVD, a continuat să ducă o viață bisericească activă: locuia în casa de lângă biserică, fără viză, făcea agitație pentru acceptarea unui preot nou la Sukovo, iar când sfatul a refuzat, a adus la sfat un grup de bisericești și a cerut să fie înscris preotul, invocând articolul 124 al constituției.

La 21 septembrie 1937 un funcționar NKVD din Kașira l-⁠a chemat ca martor pe diaconul catedralei Adormirii din Kașira, Dimitrie Razumov, care a dat mărturii detaliate despre toți monahii și monahiile din raion; aceste mărturii au fost atât de prețioase pentru NKVD, încât s-⁠a hotărât să se scoată dosarele monahiilor într-⁠o procedură specială. La 30 septembrie 1937 Antonia a fost arestată, închisă la Kașira și interogată la 2 octombrie, când a negat că ar fi făcut activitate contrarevoluționară printre colhoznici.

La 10 octombrie a fost interogată, ca martoră, casiera catedralei din Kașira, care a spus că Timofeeva i-⁠ar fi spus în august 1937 că la Sukovo nu vor să înscrie un preot, că bolșevicii au dat constituția ca să înșele poporul și că oriunde se află puterea sovietică, aceasta va prigoni poporul ortodox, dar că nimic nu este veșnic pe pământ și va veni sfârșit și acestei puteri antihristice.

Sfârșitul

La 15 octombrie 1937 troica NKVD a osândit-⁠o la zece ani de lagăr de muncă corecțională și a fost trimisă la Bamlag. A murit în lagăr la 5 noiembrie 1942, după cât se crede împușcată. A fost reabilitată la 26 iulie 1994.

Se pomenește la 5 noiembrie, la 8 decembrie în Soborul noilor mucenici ai pământului Smolenskului, la 5 septembrie în Soborul sfinților din Moscova, și la 7 februarie în Soborul noilor mucenici și mărturisitori ai Bisericii Ruse (stil nou).