Avdelai din Seleucia

Sfântul Sfințit Mucenic Avdelai din Seleucia a fost preot și tovarăș de pătimire al episcopului Simeon al Seleuciei-⁠Ctesifonului, în prigoana regelui persan Sapor al II-⁠lea (310-381). Se pomenește la 30 aprilie, în soborul lui Simeon, al lui Avdelai, al lui Anania și al multor altora.

Episcopul Simeon fusese pârât că are legături cu statul grec și că lucrează împotriva regelui. În 344, un decret regal a pus asupra creștinilor o dare grea. Unii au refuzat s-⁠o plătească, lucrul s-⁠a numit răzvrătire, iar regele a pornit prigoană aprigă. Simeon a fost dus la judecată în cătușe de fier, împreună cu doi preoți, Avdelai și Anania. Sfântul nu s-⁠a plecat nici înaintea regelui și a mărturisit că nu poate să-⁠și lepede Dumnezeul. Regele l-⁠a îndemnat să se închine soarelui, amenințând că altfel va nimici creștinismul în țară. Sfântul a rămas neclintit și a fost dus în temniță.

Regele a poruncit mai târziu să fie uciși cu sabia, în fața episcopului, toți creștinii din temniță. Ei mergeau fără teamă, binecuvântați de Simeon, și își plecau singuri capetele sub sabie. Printre cei dintâi a fost tăiat și preotul Avdelai, tovarășul episcopului. Când a venit rândul lui Anania, el a tremurat, iar dregătorul Fusic, creștin în taină, l-⁠a încurajat cu glas tare și astfel s-⁠a dat singur de gol, pătimind cu fiica lui, Ascitreea. Ultimul a fost tăiat episcopul Simeon, la 13 aprilie 344. Execuțiile au continuat toată săptămâna Paștilor, până la 23 aprilie, iar izvoarele vorbesc de o mie de mucenici, apoi de încă o sută și încă o sută cincizeci.