Ciprian Iațenko

Sfântul mucenic Ciprian Iațenko (1878 până la 1935) a fost un țăran și psalt din satul Bogoliubovka, în regiunea Ufa, apărător al bisericii din sat împotriva închiderii, mort în lagăr în 1935. A fost canonizat de Sinodul Arhieresc al Bisericii Ortodoxe Ruse în august 2000 (13-16 august). Se pomenește (stil vechi) la 7 februarie. Izvorul rus dă anii 1865-1866 pentru naștere, dar viața lui arată 1878.

Viața

S-⁠a născut într-⁠o familie de țărani în satul Svinearnea (azi Sosnovka), ținutul Gadeaci, gubernia Poltava. A absolvit școala bisericească, s-⁠a căsătorit și în 1900 s-⁠a mutat cu familia în gubernia Ufa, în satul Bogoliubovka, unde a cumpărat o bucată de pământ și și-⁠a făcut gospodărie. În 1914 a devenit psalt la biserica Acoperământului din sat. În 1916 a fost chemat la oaste și în 1917 trimis acasă, iar cu binecuvântarea preotului a reluat slujba de psalt.

În 1929 s-⁠a hotărât închiderea bisericii Acoperământului, iar Ciprian a fost învinuit că ar fi organizatorul împotrivirii credincioșilor. În primăvara lui 1929, pe baza pârelor ateilor, a fost arestat și a stat treizeci și șase de zile în închisoarea din Ufa, sub anchetă pentru organizarea enoriașilor în apărarea bisericii; credincioșii au tăgăduit că ar fi avut parte la adunarea de la biserică și la cererea către comitetul executiv bașchir de a lăsa biserica, și a fost eliberat. Preotul i-⁠a propus să plece o vreme în patrie, în Ucraina, ca apoi, la întoarcere, să primească rangul de diacon, iar el a primit, dar n-⁠a apucat să fie hirotonit. Întors acasă, a aflat că familia lui fusese deposedată și izgonită iarna într-⁠o bordei. La 6 martie 1930 a fost arestat din nou, învinuit de agitație contrarevoluționară, osândit la zece ani de lagăr și trimis într-⁠un lagăr lângă Perm. În 1935 a murit, strivit de stivele de bușteni căzute de pe malul abrupt peste el și alți deținuți, când descărcau buștenii dintr-⁠o barjă. A fost reabilitat la 11 iulie 1989 de procuratura Bașchiriei. La 13-16 august 2000 a fost canonizat de Sinodul Arhieresc.