Clar de Nantes

Sfântul Clar (Clair, Clarus) este cinstit ca primul episcop al Nantes-⁠ului, în Bretania, potrivit unor tradiții târzii în a doua jumătate a secolului al III-⁠lea. Memoria lui se face la 10 octombrie. Centrul cinstirii lui este catedrala Sfinții Petru și Pavel din Nantes.

Povestea tradițională

Despre el au ajuns doar mărturii fragmentare. După tradiția păstrată, Clar a fost trimis la Nantes de papa Linus, urmașul lui Petru, la șaptezeci de ani de la nașterea lui Hristos, adică spre anul 69. A venit de la Roma având la el un cui de la crucea pe care a fost martirizat Petru. A ridicat un oratoriu închinat apostolului, din care avea să se nască catedrala din Nantes. În orașul cel mare al Armoricii a predicat creștinismul și a făcut călătorii misionare în satele din jur. Se spune că a murit în una din aceste călătorii, la Kerbellec, în satul Réguiny (Morbihan), la 10 octombrie. Mormântul lui, gol de la invaziile normande de la sfârșitul secolului al IX-⁠lea, se află într-⁠o capelă lângă biserica din Réguiny, unde există și un izvor de rugăciune, la care se spune că se făceau vindecări.

După ce, pe vremea lui Constantin cel Mare sau puțin mai târziu, s-⁠a pus temelia primei catedrale, toiagul, inelul și capul sfântului au fost mutate acolo. Moaștele lui, afară de cap, au fost păstrate la abația Saint-⁠Aubin din Angers, unde erau mai bine ferite de normanzi. La Réguiny au rămas părticele de moaște. Se vorbește de o pictură cu Sfântul Clar care întoarce vederea orbilor, distrusă de incendiu în catedrala din Nantes. Nu trebuie confundat cu un alt Clar, din secolul al V-⁠lea, socotit întâiul episcop de Albi, ale cărui moaște se află în catedrala Sainte-⁠Cécile din Albi.

Critica istoricilor

Cele mai vechi documente care îl pomenesc datează din secolul al XI-⁠lea. Istoricul breton Arthur Le Moyne de La Borderie arată că rânduiala Bisericii din Nantes, alcătuită de cantorul Helius în 1263, nu cunoaște misiunea apostolică a lui Clar; că cuiul lui Petru din catedrală nu a fost adus de Clar, ci în urma invaziilor normande din secolul al X-⁠lea; că episcopul Felix din Nantes, scriind în 567 împreună cu alți șase episcopi Sfintei Radegonda, dă rolul de frunte în creștinarea nantezilor lui Martin de Vertou; și că tradițiile despre misiunea lui Clar sunt mai noi de 1400. În documentul din 1263 se spune doar că Clar a fost primul episcop al Nantes-⁠ului, trimis de un papă nenumit, și că a adus cuiul. O versiune din secolul al XV-⁠lea l-⁠a mutat cu aproape patru veacuri înapoi, făcându-⁠l ucenic direct al apostolilor. Cea mai veche listă a episcopilor din Nantes, alcătuită la începutul secolului al X-⁠lea, nu sprijină existența unui episcop al orașului înainte de Constantin.

În 1636 dominicanul Albert Le Grand a publicat o viață mai întinsă a sfântului, pe care Le Borderie a numit-⁠o „invenție pioasă”. Un an mai târziu Pierre Biré a scris că misiunea lui Clar a precedat-⁠o pe cea a Sfântului Dionisie în Franța și că de la Nantes a propovăduit el în toată Bretania. În catedrala din Nantes, după marele incendiu din iulie 2020, lucrările de refacere continuă.