Gereon de la Köln

Sfântul Mucenic Gereon din Köln a fost, după tradiție, un soldat din Legiunea Tebană, decapitat la Köln în jurul anului 304, probabil la începutul secolului al IV-⁠lea. A fost numit „Sfântul de Aur”. Biserica îl pomenește la 10 octombrie.

După legendă, Gereon a făcut parte din Legiunea Tebană, alcătuită din creștini din Egipt, chemată în nordul imperiului pe vremea împăratului Maximian, care domnea între 285 și 305. Legiunea mergea de la Milano spre Köln, peste Alpi, iar diferitele ei părți erau răspândite pe drum. Soldații creștini nu se socoteau în drept să ia parte la luptele păgânilor, și au mărturisit credința în față. Pentru aceasta au fost uciși, din porunca împăratului mâniat. Mauriciu și cei mai mulți din tovarășii lui au fost uciși la Agaunum, azi Saint-⁠Maurice, în Elveția, în 286 sau în jurul lui 290. Alții au fost uciși la Milano, iar alții la Köln, unde au pătimit Gereon și cincizeci de tovarăși ai săi. Sfântul Grigorie de Tours spune că Gereon și tovarășii lui au fost un detașament de cincizeci de oameni din Legiunea Tebană, uciși din porunca lui Maximian pentru că au refuzat să aducă jertfe zeilor păgâni ca să dobândească victoria în luptă. Numele unora dintre însoțitorii lui sunt Cassius, Grigorie Maurul, Florentiu, Inocențiu, Constantin și Victor. Beda Cuviosul spune că sărbătoarea lor se găsea în calendarele din Sarum, Barking și Durham. Legendele medievale de mai târziu au mărit numărul însoțitorilor la 290 sau 319. Se spune că Norbert de Xanten a găsit, printr-⁠o vedenie, locul din Köln unde erau ascunse moaștele Sfintei Ursula și ale tovarășelor ei, ale lui Gereon și ale altor mucenici. Au fost și alte execuții, la Xanten, al cărui nume vine de la „sfânt”.

Gereon a fost un sfânt ostaș îndrăgit și este înfățișat în artă ca ostaș roman sau cavaler. Împreună cu alți sfinți decapitați, este chemat în ajutor de cei ce suferă de migrene. Bazilica Sfântul Gereon din Köln îi este închinată. În secolul al XV-⁠lea, Stefan Lochner a pictat un triptic cu închinarea magilor, în care panourile laterale îi înfățișează pe Ursula cu însoțitoarele ei și pe Gereon cu ostașii lui. Mutat în 1810 în capela corului catedralei, se află acolo și astăzi. Un orășel din Franța, Saint-⁠Géréon, îi poartă numele, iar chipul lui este pe sigiliul mănăstirii Sfântul Gereon din secolul al XIII-⁠lea.