Cosma din Arabia

Sfântul Doctor fără de arginți Cosma din Arabia a fost mucenic, împreună cu fratele său Damian și cu frații lor întru credință Leontie, Antim și Eutropie. Pagina Azbyka îl pomenește pe Cosma în Viața mucenicilor fără de arginți Cosma și Damian din Arabia și a fraților lor. Sfinții sunt pomeniți la 30 octombrie, în stil nou; pagina amintește și ziua de 17 octombrie.

Cosma și Damian, originari din Arabia, au trăit pe vremea doctorilor fără de arginți din Roma. Ca și aceia, au învățat știința medicală, dar știința le-⁠a folosit puțin la vindecarea bolilor; primind de la Dumnezeu harul facerii de minuni, au vindecat boli ale oamenilor în Numele lui Hristos Mântuitorul. De îndată ce vestea minunilor și învățăturii lor a ajuns la dregătorul Lisie, a poruncit să fie prinși. Aduși în Cilicia, au fost înfățișați dregătorului, care i-⁠a întrebat despre credință, nume și patrie și le-⁠a poruncit să jertfească idolilor. Fiindcă au refuzat și și-⁠au mărturisit cu îndrăzneală credința în Hristos, i-⁠a pus să fie bătuți fără milă și apoi, legați, aruncați în mare.

Domnul i-⁠a scăpat de înec: un înger le-⁠a dezlegat legăturile și i-⁠a scos pe uscat cu totul sănătoși. Dregătorul a pus aceasta pe seama vrăjitoriei și i-⁠a întrebat, zicând că vrea să-⁠i urmeze învățătura, ce vrăji au folosit. Mucenicii au răspuns că sunt creștini, că nu cunosc vrăji și că au numai puterea lui Hristos, care îi mântuiește din toate nevoile. Mâniat, dregătorul i-⁠a închis în temniță, iar a doua zi a poruncit să fie aruncați în foc, dar focul și-⁠a pierdut puterea firească și nu s-⁠a atins de ei. Uimit, dar neînțelegând pe Cel ce îi mântuia, dregătorul le-⁠a pregătit noi chinuri, în zadar: i-⁠a atârnat, a poruncit să fie loviți cu pietre și apoi cu săgeți, dar pietrele și săgețile săreau de pe trupul lor ca de pe ziduri și loveau pe chinuitori. Neavând alte mijloace, dregătorul a poruncit să fie tăiați cu sabia. Împreună cu ei au pătimit încă trei creștini: Leontie, Antim și Eutropie.

Cei cinci mucenici, pătimiți împreună, au fost îngropați împreună. Vremea muceniei lor nu se știe cu siguranță; numai că au pătimit la sfârșitul veacului al III-⁠lea, în vremea lui Dioclețian și Maximian. Pătimirea lor se află și în Viețile Sfinților ale Sfântului Dimitrie al Rostovului.