Dimitrie Beleaev

Sfântul Sfințit Mucenic Dimitrie Beleaev, preot, s-⁠a născut la 1 decembrie 1875 în satul Troparevo, ținutul Mojaisk, gubernia Moscova, astăzi în Moscova, în familia unui preot. A primit cununa muceniciei prin împușcare la 10 decembrie 1937, la Butovo, lângă Moscova. A fost reabilitat la 28 iulie 1989, iar în 2006 numele lui a fost trecut în Soborul noilor mucenici și mărturisitori ruși. Este pomenit la 10 decembrie (27 noiembrie după calendarul vechi), în Soborul noilor mucenici de la Butovo și în Soborul noilor mucenici din Bogorodsk, la 29 mai, în Soborul noilor mucenici de la Butovo, și la 5 septembrie, în Soborul sfinților Moscovei.

A terminat seminarul teologic din Moscova și între septembrie 1896 și octombrie 1899 a fost învățător la școala parohială din cimitirul Burhino, ținutul Bronnițî. În 1899 a fost hirotonit preot la biserica icoanei Maicii Domnului Bucuria tuturor celor ce se mâhnesc din satul Putilovo, ținutul Dmitrov, iar în februarie 1904 a fost mutat la biserica Sfintei Treimi din satul Balobanovo. Din martie 1904 până în mai 1918 a predat la școala zemstvei din Balobanovo. Cu soția lui, Maria Alexandrovna, a avut opt copii, cinci fii și trei fiice. Familia mare locuia într-⁠o casă care, după registrul clerului bisericii Sfintei Treimi din 1919, fusese ridicată pe pământul de curte al bisericii, prin osteneala părintelui Dimitrie Beleaev în 1905, și era proprietatea lui. Soarta copiilor după revoluție nu se știe; în chestionarul din 1937, completat după arestare, se amintește doar cel mai tânăr, Nicolae, de douăzeci și doi de ani, care locuia atunci la Moscova.

La sfârșitul anilor douăzeci și începutul anilor treizeci, biserica din Balobanovo a fost închisă, iar părintele Dimitrie s-⁠a mutat în satul Voskresenskoe, în biserica Acoperământului Maicii Domnului, ultimul loc al slujirii lui. A fost arestat la 26 noiembrie 1937, împreună cu clericii celei mai apropiate biserici, a Nașterii lui Hristos din satul Iamkino, diaconul Nicolae Șirogorov și citețul Mihail Amelișkin, și cu protoiereul Nicolae Pokrovski, care venea să se spovedească la părintele Dimitrie. Între învinuiri a fost că sub chipul cântării bisericești atrage tineri, printre care face agitație contrarevoluționară. Părintele Dimitrie nu s-⁠a recunoscut vinovat de activitate contrarevoluționară. Troica de pe lângă NKVD al regiunii Moscova l-⁠a osândit la moarte, iar la 10 decembrie 1937 a fost împușcat la Butovo și îngropat într-⁠o groapă comună necunoscută.