Paladie

Sfântul Paladie, episcopul Elenopolei, a fost ucenic credincios al Sfântului Ioan Gură de Aur și autorul Istoriei lausiace, cea mai cunoscută culegere de vieți ale monahilor din vechiul Egipt. S-⁠a născut în Galatia, în anul 363 sau 364, și a trecut la Domnul în al doilea deceniu al veacului al V-⁠lea, potrivit izvoarelor, între anii 420 și 430. Biserica îl cinstește ca ierarh și ca povestitor al vieții pustnicilor.

Tinerețea și călătoriile

Paladie s-⁠a dedicat vieții monahale în 386 sau puțin mai târziu, trăind la început pe Muntele Măslinilor. Dorind să cunoască de aproape nevoința Părinților pustiei, a plecat în Egipt, unde a ajuns la Alexandria în 388. Pe la 390 a trecut în Nitria și l-⁠a vizitat pe vestitul monah Or, iar un an mai târziu a mers spre sud-⁠vest, la Kellia, o mare obște monahală răspândită pe mulți kilometri în pustia Nitriei, la vreo patruzeci de mile de Alexandria. A învățat de la acei ascete și a cunoscut viețile lor.

Episcopia și încercările

După aceste călătorii sănătatea lui s-⁠a șubrezit și a plecat în Palestina, în căutarea unui climat mai blând. În anul 400 a fost hirotonit episcop al Elenopolei din Bitinia și, în scurt timp, a fost atras în disputele din jurul Sfântului Ioan Gură de Aur. În 405 a mers din nou la Roma ca să mărturisească faptul că Gură de Aur nu era eretic. Pentru aceasta, împăratul Arcadie l-⁠a trimis în exil pentru șase ani la Syene, în Egipt, locul în care a scris viața Sfântului Ioan Gură de Aur, în forma unui dialog. În 412 sau 413 a fost repus în scaunul episcopal, fiind acum episcop de Aspuna, în Galatia.

Scrierile

Lucrarea lui principală, Istoria lausiacă, a fost scrisă în anii 419-420 pentru Lausus, ceremoniar la curtea împăratului Teodosie al II-⁠lea; ea mai poartă și titlul Viețile prietenilor lui Dumnezeu. Cartea descrie viața monahală din Egipt și din Orientul Mijlociu și este un izvor de preț pentru începuturile monahismului. Lui i se atribuie și Dialogul despre viața lui Ioan Gură de Aur.

Cinstirea

Paladie și-⁠a încheiat viața în Aspuna, eparhia sa. Este pomenit de Biserică în ziua de cinstire a tuturor sfinților din Egipt, iar Bisericile copt-⁠ortodoxă și siro-⁠ortodoxă îl numesc „Singuraticul” și îl prăznuiesc la 29 noiembrie.