Domnus de la Sinai

Sfântul Cuvios Mucenic Domnus de la Sinai se numără printre cuvioșii părinți uciși în Sinai și în Raitu, a căror pomenire se face împreună. În slujba lor sunt numiți Isaia, Sava, Moise, ucenicul său tot Moise, Ieremia, Pavel, Adam, Serghie, Domnus, Proclu, Ipatie, Isaac, Macarie, Marcu, Veniamin, Eusebiu și Ilie.

Acești părinți s-⁠au nevoit în mănăstirile și în peșterile muntelui Sinai, unde Dumnezeu a dat prin Moise cele zece porunci, și în pustia Raitu, de pe malul Mării Roșii. Au pătimit de la sarazini și de la blemmii, triburi de arabi nomazi. Prima ucidere a avut loc în jurul anului 312 și a fost descrisă de monahul egiptean Ammoniu, martor la moartea a patruzeci de părinți sinaiți; în același timp arabii au ucis treizeci și nouă de părinți la Raitu. A doua ucidere a venit după o sută de ani și a fost descrisă de Sfântul Nil Pustnicul, martor care a scăpat prin minune.

Sinaiții și raituții duceau o viață foarte aspră: toată săptămâna rămâneau în chilii, în tăcere, sâmbăta se adunau la priveghere, iar duminica se împărtășeau cu Sfintele Taine. Se hrăneau numai cu curmale și apă. Mulți dintre pustnici s-⁠au arătat făcători de minuni, între ei bătrânii Moise și Iosif.

Pomenirea lor se face la 14 ianuarie, după calendarul vechi, adică 27 ianuarie în stil nou, și în Soborul cuvioșilor sinaiți.