Evergisil de Köln

Sfântul Evergisil a fost episcop al Coloniei în a doua jumătate a secolului al VI-⁠lea, al cincilea episcop bine atestat al orașului și cel dintâi cu nume franc. A murit înainte de anul 594, după tradiție pe 14 septembrie, iar Biserica îl pomenește pe 24 octombrie, ziua mutării moaștelor lui.

Viața după izvoare

Istoricii îl cunosc din scrierile lui Grigore de Tours, care îl numește mereu episcop al Coloniei și vorbește despre el ca despre unul care nu mai trăia. Din numele lui germanic se crede că venea dintr-⁠un neam franc. Epoca lui a fost tulburată de migrația popoarelor, iar el a încercat să întărească viața religioasă și pacea din Biserică.

Grigore de Tours spune că tot în vremea lui s-⁠a început la Köln cinstirea sfinților soldați mucenici din Legiunea Tebană, în legătură cu vindecarea lui de dureri de cap prin rugăciune către unul dintre ei. I se atribuie zidirea unei biserici în cinstea mucenicului Mallosus la Birten, lângă Xanten, și a celei dintâi biserici a Sfântului Victor la Xanten, ridicată pe locul unei capele din vremea romană. În 590 a luat parte la sinodul adunat de regele Childebert al II-⁠lea și a fost trimis la Poitiers, cu alți episcopi, să pună rânduială în mănăstirea de maici a Sfintei Cruci. Fiind apropiat de regina Brunhilda, a mers de mai multe ori în solii la regatul vizigot. Tradiția îl descrie ca ierarh iubit de păstoriți și prețuit pentru priceperea lui diplomatică.

Legenda

După o legendă din secolul al XI-⁠lea, Evergisil era dintr-⁠o familie bogată din Tongeren, în Flandra. Când episcopul Severin al Coloniei a venit acolo, l-⁠a luat cu el pe băiatul cunoscut pentru evlavia lui, l-⁠a crescut la Köln și l-⁠a hirotonit diacon, iar la moartea lui Severin Evergisil i-⁠a urmat în scaun. Într-⁠o vizită la Tongeren ar fi fost ucis de tâlhari și îngropat în biserica Maicii Domnului de acolo. Istoric, povestea nu se potrivește, căci Severin a trăit în jurul anului 397. Alte izvoare îl pomenesc și ca episcop al Maastrichtului, dar poate că a fost doar o încurcătură cu locul morții sale. Urmaș i-⁠a fost Solatius.

Cinstirea

În 954, după unele izvoare 959, arhiepiscopul Bruno I a mutat moaștele socotite ale lui Evergisil de la Tongeren în biserica Sfânta Cecilia din Köln. A fost ocrotitor al ei împreună cu această sfântă, iar biserica este azi muzeu. Moaștele sale se află acum în biserica de parohie apropiată, Sfântul Petru. Este cinstit ca sfânt în Biserica Apuseană, este ocrotitorul geamgiilor și al pictorilor pe sticlă, iar biserica din Brenig îi poartă numele. Este înfățișat în veșminte episcopale, cu ramură de palmier.