Ghedeon

Dreptul Ghedeon, al cărui nume înseamnă „nimicitor", a fost judecător al lui Israel, fiul lui Ioas Abiezeritul, și apare în capitolele 6-8 din Cartea Judecătorilor. A izbăvit poporul de madianiți cu trei sute de oameni.

Pe când bătea grâul în teasc, i s-⁠a arătat Îngerul Domnului și i-⁠a poruncit să scape Israelul din mâna Madianului. Ghedeon a adunat o oaste din cetăți și a cerut lui Dumnezeu un semn. Mai întâi a pus lână pe arie și a zis: „Dacă va fi rouă numai pe lână, iar pe pământ uscăciune, voi ști că vei izbăvi pe Israel prin mâna mea, precum ai spus." A doua zi s-⁠a sculat dis-⁠de-⁠dimineață, a stors lâna și a scos atâta apă încât s-⁠a umplut un blid. Apoi a cerut ca lâna să rămână uscată și rouă să fie pe pământ, și așa a fost. Atunci războinicul din Manase a condus o oaste de trei sute de bărbați la biruință asupra madianiților. Poporul a vrut să-⁠l facă domn, și pe fiul și pe nepotul lui, dar el n-⁠a primit, căci Domnul era stăpânul lor. Totuși a fost judecător patruzeci de ani, iar în vremea aceea țara a avut liniște.

Dreptul Ghedeon este pomenit în Oda a noua a canonului al doilea al praznicului Intrării în biserică a Maicii Domnului: „Pe norul cel luminos, în care Stăpânul tuturor s-⁠a pogorât ca roua din cer pe lână, toți să-⁠l mărim" (Judecători 6, 37). Este amintit și în Epistola către Evrei (11, 32) între cei „care prin credință au cucerit împărății". Este pomenit la 26 noiembrie și în Duminica Sfinților Strămoși.