Gherasim Mocialov

Sfântul Cuvios Mucenic Gherasim Mocialov, ieromonah, a fost unul dintre noii mucenici ai Rusiei, uciși în vremea prigoanei bolșevice, și este cinstit printre mucenicii de la Butovo. Pe numele din lume se numea Grigorie Ignatievici Mocialov.

S-⁠a născut în 1870, în satul Marinino din ținutul Dmitrov, gubernia Moscova, într-⁠o familie de țărani, și a urmat școala satului. La 6 septembrie 1903 a fost primit ca novice la pustia Zosima din Smolensk, în gubernia Vladimir, unde și-⁠a făcut ascultarea în atelierul de lăcătușerie. La 13 decembrie 1906 a fost înscris în frăția mănăstirii, iar la 2 aprilie 1908 a fost tuns în mantie, primind numele Gherasim. În 1910 a fost hirotonit ierodiacon, iar în 1920 ieromonah.

În 1923 pustia a fost închisă de puterea fără de Dumnezeu, iar părintele Gherasim a trecut la mănăstirea Sfântul Nicolae din Pesnoșa, în ținutul Dmitrov, unde a slujit până la închiderea ei. A fost apoi numit la biserica din satul Gari. Din 1936 a slujit la biserica Acoperământul Maicii Domnului din satul Kikino.

A fost arestat la 27 noiembrie 1937, închis în temnița Taganka din Moscova și interogat chiar în ziua aceea. Ancheta îl învinuia de activitate antisovietică printre oameni și de adunări în casa gazdei sale. Părintele Gherasim a respins cu hotărâre toate acuzațiile, mărturisind doar că locuia acolo și că, dacă venea cineva la el, venea numai ca să stabilească săvârșirea unor taine ale Bisericii.

Martori mincinoși au semnat procesele-⁠verbale de care avea nevoie ancheta, iar la 1 decembrie troica NKVD l-⁠a osândit la moarte. Ieromonahul Gherasim a fost împușcat la 4 decembrie 1937 și îngropat într-⁠o groapă comună necunoscută, pe poligonul de la Butovo, lângă Moscova.

Este pomenit în mai multe zile: la 29 mai, în Soborul noilor mucenici din Butovo, la 6 iulie, în Soborul sfinților din Vladimir, la 1 octombrie, între noii mucenici ai ținutului Vladimir, precum și la 5 și 10 decembrie (stil nou).