Gratian

Sfântul Gratian din Amiens a fost un creștin martirizat în anul 303, în prigoana lui Dioclețian. Se știe puțin despre el. După tradiție, s-⁠a născut în veacul al III-⁠lea la Roma, într-⁠o familie senatorială, a primit creștinismul și a plecat să propovăduiască în Galia, stabilindu-⁠se într-⁠un sătuc din Galia Belgică, lângă Amiens, unde a devenit păstor. Prefectul Rictiovar, însărcinat cu prigonirea creștinilor, l-⁠a arestat, l-⁠a supus chinurilor și l-⁠a osândit la moarte după ce Gratian a refuzat să aducă jertfă zeilor romani. A fost decapitat în anul 303.

Trupul i-⁠a fost îngropat în locul chinului. Potrivit legendei, înainte de lovitura călăului, Gratian și-⁠a înfipt toiagul de păstor în pământ și a țâșnit un izvor; după o altă variantă, toiagul a fost înfipt de locuitori după moartea sa și într-⁠o noapte a prins rădăcini și a rodit pe mormânt fructe roșii ca sângele. Minunea s-⁠ar fi repetat în fiecare an în noaptea de 23 octombrie, ziua pomenirii lui (stil nou). Moaștele au fost mutate în 1015 la mănăstirea Notre-⁠Dame de Coulombs; un braț a fost dat unei parohii care s-⁠a numit Saint-⁠Gratien, lângă Montmorency, iar în 1770 capul a fost adus în Picardia, în biserica din Saint-⁠Gratien (Somme), unde un calvar de pe locul presupus al muceniciei poartă o inscripție despre moartea sa din 23 octombrie 303.