Grigorie al II-⁠lea

Papa Grigorie al II-⁠lea a fost episcop al Romei între 715 și 731, în vremea în care împăratul bizantin Leon al III-⁠lea a pornit prigoana împotriva sfintelor icoane. Biserica îl cinstește ca sfânt al Bisericii nedespărțite și ca apărător al cinstirii icoanelor; în calendarele de limbă engleză și în OrthodoxWiki el are pomenirea la 11 februarie, în martirologiul roman la 13 februarie.

Tinerețea

S-⁠a născut la Roma, pe la 669 sau 670, din Marcellus și Honesta. A fost crescut în slujba Bisericii Romei: subdiacon și vistiernic sub papa Sergiu I, apoi diacon și bibliotecar. Ca secretar al papei Constantin l-⁠a însoțit în 711 la Constantinopol, unde el însuși a purtat tratativele cu împăratul Iustinian al II-⁠lea. După moartea lui Constantin a fost ales episcop al Romei și hirotonit la 19 mai 715.

Păstorirea

A început refacerea zidurilor Romei, stricate de Longobarzi și amenințate de raidurile arabe, și a rânduit rugăciuni de litanie în timpul marii inundații a Tibrului din 716. A sprijinit misiunea în ținuturile germanice. Pe călugărul anglo-⁠saxon Winfrid, care și-⁠a luat numele Bonifaciu, l-⁠a trimis în 719 să predice în Germania și l-⁠a hirotonit episcop în noiembrie 722, iar pe Corbinian l-⁠a pus episcop la Freising, în Bavaria. A ajutat și la refacerea unor mănăstiri; în 718 a sprijinit reînnoirea mănăstirii Monte Cassino, distrusă de Longobarzi în 584.

Împotriva iconoclasmului

În jurul anului 722 împăratul Leon al III-⁠lea a vrut să mărească impozitele pe moșiile Bisericii din Italia, iar Grigore a refuzat. În 726 împăratul a dat edictul prin care osândea icoanele sfinților; papa l-⁠a respins îndată. Însuși Exarhatul Ravennei s-⁠a răsculat, iar Grigore i-⁠a oprit pe italieni de la a porni cu armele împotriva lui Leon. În 727 a adunat un sinod care a osândit iconoclasmul și a scris împăratului că dogmele Bisericii nu țin de împărat, ci de episcopi. Scrisorile păstrate sunt discutate de istorici ca fiind poate nesigure. A sprijinit pe patriarhul Gherman I al Constantinopolului și nu l-⁠a recunoscut pe urmașul lui, Anastasie, ridicat de împărat.

Adormirea

A trecut la Domnul la 11 februarie 731 și a fost îngropat în bazilica Sfântul Petru. Locul mormântului s-⁠a pierdut între timp. Cinstirea lui de către Biserică se leagă mai ales de lupta pentru sfintele icoane.