Grigorie din Bizanț

Sfântul Mucenic Grigorie din Bizanț, mărturisitor al sfintelor icoane, este pomenit împreună cu ceilalți care au pătimit în vremea împăratului iconoclast Constantin Copronim (741-776). Cu numele lui, calendarul pomenește doi Grigorie surghiuniți, iar el este cel de-⁠al doilea dintre ei; în rest, nu avem date despre viața lui.

În acea prigoană au fost scoși din armată sau au fugit în mănăstiri mulți ostași ortodocși, iar împăratul a poruncit să fie omorâți. Pe ostașul Vasile l-⁠a orbit, iar pentru că el continua să se închine icoanelor, l-⁠a înjunghiat. Sfântul Ștefan a primit în Constantinopol cununa muceniciei. Cei doi Grigorie și alți câțiva au fost trimiși în surghiun, unde au murit, iar Sfântul Ioan a fost trimis la Dafne și a murit de bătăile primite. Despre vremea aceea se mai spune că monahii erau cei mai de seamă apărători ai icoanelor, de aceea împăratul a poruncit să se ardă mănăstiri și să li se zdrobească capetele chiar cu icoanele pentru care luptau, iar ostașii care îi îndeplineau porunca se întorceau adesea la Ortodoxie și erau ei înșiși pedepsiți.

Sfântul Grigorie este pomenit la 11 decembrie (stil nou).