Sosten

Sfântul Apostol Sosten a fost, după Faptele Apostolilor, mai-⁠marele sinagogii din Corint, iar în tradiția Bisericii este numărat printre cei Șaptezeci de Apostoli ai Domnului. Pavel îl numește „frate” și îl pomenește alături de sine în salutul Întâii Epistole către Corinteni. După tradiție a ajuns episcop al orașului Colofon din Asia Mică. Numele lui înseamnă „cel puternic și sigur”.

În Faptele Apostolilor Pavel a ajuns la Corint în a doua sa călătorie misionară, a locuit întâi la Acvila și Priscila, apoi la un temător de Dumnezeu pe nume Iust, a cărui casă era lângă sinagogă. Mai-⁠marele sinagogii, Crisp, a crezut în Domnul cu toată casa lui, iar mulți corinteni au crezut și s-⁠au botezat. Pavel a rămas în cetate un an și jumătate. Când iudeii l-⁠au adus înaintea judecății proconsulului Galion, care a refuzat să se pronunțe într-⁠o ceartă despre învățătură și lege, mulțimea l-⁠a apucat pe Sosten, mai-⁠marele sinagogii, și l-⁠a bătut în fața scaunului de judecată, iar Galion nu s-⁠a sinchisit de asta.

Motivul loviturilor nu este spus. Unele manuscrise spun că mulțimea era alcătuită din „greci”, altele din iudei. Tâlcuitorii dau explicații diferite: unii socotesc că păgânii și-⁠au vărsat asupra lui mânia față de iudei, pentru că el îi condusese pe iudei la proconsul; alții, între care Sfântul Ioan Gură de Aur, Teodoret și Ecumenie, cred că l-⁠au bătut iudeii înșiși, bănuindu-⁠l prieten ascuns al lui Pavel.

Însoțitorul lui Pavel Unii istorici, începând cu Eusebiu al Cezareei, îl identifică pe Sosten din Fapte cu „Sosten, fratele”, convertit la credința creștină și coautor al Întâii Epistole către Corinteni. Mulți tâlcuitori, între ei Teodoret, primesc această identificare, alții o resping, iar numele era foarte răspândit. S-⁠a mai propus și că Sosten ar fi un nume ulterior al lui Crisp, dar ipoteza nu se sprijină pe nimic. Potrivit unor izvoare, după plecarea lui Pavel din Corint Sosten l-⁠a urmat, de teama noilor ocări, și a locuit lângă el la Efes, de unde apostolul a scris, cam în anul 55, prima epistolă către corinteni.

Episcop și cinstire Numele lui apare în listele celor Șaptezeci, la Pseudo-⁠Dorotei și în Mineiele Sfântului Dimitrie al Rostovului, unde se spune că, întors la credință de Pavel, a ajuns episcop la Colofon. Eusebiu scrie că el a fost unul dintre Șaptezeci, dar este puțin probabil ca un ucenic ales de Domnul însuși să fi fost, peste douăzeci de ani sau mai mult, mai-⁠mare al sinagogii; de aceea unii cred că Sosten pomenit de Eusebiu ar fi o altă persoană. Nu se știe când sau cum a trecut din viață. O parte însemnată din moaștele sale se află la Mănăstirea rusească Sfântul Pantelimon din Muntele Athos.

Biserica Ortodoxă îl pomenește la 8 decembrie, împreună cu Sfântul Apolo și alții, și la 4 ianuarie, în Soborul celor Șaptezeci de Apostoli. Biserica Romano-⁠Catolică îl pomenește la 28 noiembrie.