Gwenhael

Sfântul Cuvios Gwenhael (Guénaël) a fost monah și al doilea egumen al mănăstirii Landévennec, în Bretania, în secolul al VI-⁠lea, urmaș al întemeietorului ei, Sfântul Vinvaloe (Gwenole). Este un sfânt al Bisericii nedespărțite.

Viața lui, scrisă în secolul al IX-⁠lea, spune că s-⁠a născut la Quimper (sau, după alții, la Ergué-⁠Gabéric) la începutul secolului al VI-⁠lea. Când avea unsprezece ani, Vinvaloe l-⁠a întâlnit pe stradă și a obținut de la părinți ca băiatul să învețe sub îndrumarea lui. A crescut la Landévennec, unde s-⁠a făcut monah în 511; Vinvaloe l-⁠a ales urmaș, iar după adormirea acestuia, în 532, monahii l-⁠au făcut egumen. După șapte ani a renunțat și a plecat cu alți unsprezece monahi, mai întâi în insulele Canalului, apoi în Bretania și în Irlanda, ca să cunoască viața călugărească după rânduiala Sfântului Columban. Pe drum a trezit râvna acolo unde se răcise, a întemeiat două-⁠trei mănăstiri mari și a îndreptat vreo cincizeci de mici așezăminte. A rămas în Irlanda treizeci și patru de ani, apoi s-⁠a întors în Armorica și s-⁠a așezat pe malul drept al râului Blavet, unde se află azi capela Saint-⁠Guenaël din Lanester. Se spune că vânatul urmărit își căuta adăpost sub mantia lui. Aflând de la vânători, contele Waroch de Vannes a venit să-⁠l vadă și să-⁠l îndemne să rămână la curte, dar sfântul a vrut să-⁠și pregătească sfârșitul în singurătate.

Este pomenit la 3 noiembrie, data liturgică din calendarul ortodox (aceeași zi a lunii pe stil vechi și pe stil nou).