Iacob din Constantinopol

Sfântul Mucenic Iacob din Constantinopol este numărat între mucenicii care au pătimit pentru sfintele icoane în anul 730, pe vremea împăratului iconoclast Leon Isaurul. Calendarul îi pomenește laolaltă pe Iulian, Marcian, Ioan, Iacob, Alexie, Dimitrie, Fotie, Petru, Leontie, patriciana Maria și protospatarul Grigorie. Despre Iacob nu spune nimic în afară de numele lui în șirul nobililor.

După ce Leon l-⁠a scos din scaun pe Patriarhul German și a pus în locul lui pe iconoclastul Anastasie, un ostaș s-⁠a urcat cu o scară pe poarta de aramă a Constantinopolului ca să ia icoana făcătoare de minuni a Mântuitorului. Mulțimea s-⁠a răsculat, patriciana Maria a tras scara de la zid, ostașul a căzut și a murit (19 ianuarie 730), iar împăratul a dat la moarte pe mulți ortodocși. Nobilii Iulian, Marcian, Ioan, Iacob, Alexie, Dimitrie, Leontie, Fotie și Petru au stat în temniță vreo opt luni, primind zilnic câte cinci sute de lovituri, dar prin puterea lui Hristos au rămas în viață. Din porunca împăratului li s-⁠au ars fețele cu fier înroșit și li s-⁠au tăiat capetele. Trupurile lor au fost îngropate în locul numit al lui Pelagie, lângă biserica Sfântului Teodor, și după o sută treizeci și nouă de ani au fost aflate nestricate.

Sunt pomeniți la 22 august (stil nou).