Ingbert

Ingbert este un pustnic legendar, mort probabil în jurul anului 650, cinstit în Biserica din Apus. Chilia lui se afla pe locul orașului de azi Sankt Ingbert din Saarland, care îi poartă numele.

Numele lui apare în cronica Gesta Treverorum, din sfârșitul veacului al XI-⁠lea, împreună cu ale altor pustnici: Wendelin, Wulfilaich, Disibod, Carilef, Beatus și Bantus. Este amintit și în viața episcopului Magnerich de Trier, scrisă de egumenul Eberwin în prima jumătate a veacului al XI-⁠lea. Despre viața lui se știe puțin. Nucleul istoric al acestor sfinți de legendă nu poate fi verificat, iar sursele nu îngăduie nici măcar o datare sigură. Se presupune că ei reprezintă un prim strat creștin și misionar de germani, care au dus spre răsărit creștinismul primit în ținutul Moselei de sus. Legendele le atribuie origine din nobilimea irlandeză sau scoțiană. În veacul al XII-⁠lea erau cinstiți ca sfinți populari.

Sfântul Ingbert este pomenit la 22 octombrie. Fiind legendar și puțin cunoscut, el rămâne cinstit de credincioși fără o canonizare sinodală dovedită.